1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

"A fost sau n-a fost"

Ana Blandiana, Romulus Rusan, Radu Filipescu, Smaranda Vultur si Caius Dobrescu au participat la o masa rotunda organizata de Deutsche Welle la Targul International de Carte Gaudeamus.

default

Masa rotundă organizată de Deutsche Welle la Gaudeamus

„A fost sau n-a fost“. In ingenioasa tragicomedie cu acest titlu, regizata de Corneliu Porumboiu, niste oameni obisnuiti dintr-o localitate moldoveneasca isi construiesc propriile povesti eroice despre revolutie, in care chiar si un drum la piata in decembrie 1989 devine, in mitologia lor personala, un curajos act revolutionar.

Participantii la masa rotunda „20 de ani de la comunism“, organizata de Deutsche Welle la Targul Gaudeamus, s-au aflat la polul opus, fiind dizidenti anticomunisti, personalitati de seama ale culturii si societatii civile romanesti. Cu totii se remarca insa printr-o impresionanta modestie, caracteristica oricarui autentic intelectual, care isi asuma misiunile sale civice si culturale fara a insista asupra propriilor merite.

„A fost sau n-a fost?“ a devenit una dintre intrebarile fundamentale discutate la intalnirea cu Radu Filipescu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Smaranda Vultur si Caius Dobrescu, moderata de Rodica Binder si Horatiu Pepine.

„Referitor la ce s-a intamplat in 89 – foarte interesant e ca a aparut un sondaj in care romanii au fost intrebati ce parare au cu privire la evenimentele din 89 si in jur de 40 la suta credeau ca a fost revolutie, 21 la suta un complot al serviciilor secrete locale, si inca vreo 20 la suta, serviciile secrete straine. Si intr-un fel, toti au dreptate – a fost si revolutie, revolta populara, si servicii secrete si forte de partid care si-au schimbat pozitia, si servicii straine, care n-o sa-si ia concediu cand in alta parte se intampla asa ceva. Si chiar cred ca toate componentele au avut un aport decisiv“, a opinat Radu Filipescu.

In deschiderea dezbaterii, Ana Blandiana a explicat ca revolta din 1989 era obligatorie, dar ca s-a produs mai tarziu decat in celelalte tari ale fostului bloc comunist pentru ca Ceausescu era mai putin rational decat alti dictatori din rasaritul Europei si, in acelasi timp, mai independent de Moscova. Poeta a mai explicat:

„S-au ciocnit cei care au hotarat sa-l tradeze pe Ceausescu si cei care n-au avut curajul s-o faca. Victimele au fost cei 1.133 de morti, dintre care mai mult de doua treimi, dupa fuga dictatorului. Inainte de fuga lui Ceausescu, au tras cei care ii ramasesera mai mult sau mai putin credinciosi. Dupa, au tras cei care aveau nevoie de violenta ca sa creeze acel climat de panica, in timpul caruia au reusit sa puna mana pe parghiile puterii.“

DW Rundtischgespräch Gaudeamus Buchmesse Bukarest

Prin Deutsche Welle, la Gaudeamus, de vorbă la 20 de ani de la revoluţie

Nu s-a facut suficient pentru a elucida misterele revolutiei. Mai grav inca, societatea pare sa se distanteze tot mai mult de evenimentele din decembrie 1989 si din lunile urmatoare, iar „scoala cultiva o adevarata amnezie“, a subliniat Romulus Rusan, amintind, de pilda, ca studentii cu care a stat de vorba recent nu auzisera niciodata de proclamatia de la Timisoara. Manualele scolare vorbesc in continuare prea putin despre acest complex tematic.

Ce rol joaca insa condamnarea comunismului in Parlament? Smaranda Vultur, membru al Comisiei Tismaneanu, antropolog si cercetator din Timisoara, a precizat:

„Din punctul meu de vedere, a fost un act simbolic si politic care a fost foarte important, in care statul roman si-a asumat scuzele fata de victime si a declarat regimul criminal si nedemocratic. Acest lucru ar fi trebuit sa aiba niste consecinte extraordinare, dar clasa politica s-a desolidarizat din primul moment.“

In opinia doamnei Smaranda Vultur, partidele ar fi trebuit, indiferent de orientarea lor, sa introduca in propriul program condamnarea comunismului si problema justitiei.

La randul sau, Caius Dobrescu a apreciat ca dezbaterile despre Raportul Tismaneanu reflecta, de fapt, o „anumita normalizare a societatii romanesti“. Scriitorul a mai adaugat ca, in ciuda persistentei angajamentului civic al unor personalitati precum Radu Filipescu, Ana Blandiana si Romulus Rusan, Romania este, la nivelul intregii societati, „ inca subdezvoltata“ in ceea ce priveste cultura civica, opinand ca o posibila solutie se afla in sistemul educational.

Potrivit Smarandei Vultur, „ slabiciunea societatii civile este ca fiecare organizatie actioneaza oarecum izolat“. In acelasi timp, justitia e practic inexistenta in Romania, a subliniat Ana Blandiana, iar din aceasta realitate, mai mult decat ingrijoratoare, rezulta si coruptia la nivelul clasei politice.

In ceea ce priveste insa evenimentele din 1989, la intrebarea „A fost sau n-a fost“ nu se poate da un raspuns simplu, dar in intrebare se afla deja esenta unor posibile schimbari, a relevat Caius Dobrescu:

„E imoral sa zicem ca n-a fost, daca ne gandim la oamenii care au murit acolo, dar este imprudent sa spunem ca a fost, cu senzatia ca ne-am rupt si traim intr-o alta lume. Cred ca avem o sansa sa producem o schimbare esentiala si profunda. Adica sa sarim de pilda de la aceasta solidaritate etno-tribala, etno-nationalismul nostru tribal inca dominant, la ceea ce Germania numeste patriotismul constitutional. Dupa parerea mea, e o mutatie ca de la maimuta la om. Aceasta este sansa noastra aici si acum – o sansa care ne este data. Nu e nicio garantie a succesului, depinde de noi toti ce facem cu ea...“

Autor: Alexandra Sora

Redactor: Rodica Binder

Vă mai recomandăm