1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

A doua viaţă a Securităţii

A finanţat fosta poliţie politică de la Sofia naşterea presei libere?

default

Imagine din centrul capitalei bulgare, Sofia

Putere, bani, influenţă - acestea erau cele trei coloane pe care era edificată poliţia secretă în fostul bloc răsăritean. Puterea, banii şi influenţa îi preocupă şi astăzi pe foştii ofiţeri şi informatori ai serviciilor de securitate comuniste.

Mulţi dintre ei s-au implicat în politică, alţii s-au transformat în oameni de afaceri sau în ziarişti şi oameni de televiziune. În Bulgaria s-a permis, anul acesta, accesul la dosarele de securitate ale celor activi în mass media.

Lideri de opinie cu trecut pătat

Toho Toşev, redactor-şef al cotidianului popular Trud, care aparţine acum grupului german de presă WAZ, a întreţinut ani de zile o casă conspirativă a securităţii comuniste bulgare. Iar Valeri Naidenov, fost redactor-şef al unui alt mare cotidian care şi el aparţine acum grupului WAZ, 24 Ceasa, a călătorit mult în străinătate, în calitate de agent.

Acestea sunt doar două nume din lunga listă a jurnaliştilor din presa scrisă, care au colaborat înainte de 1989 cu securitatea comunistă bulgară.

Lista mai cuprinde numeroşi funcţionari de rang înalt ai Uniunii Jurnaliştilor Bulgari, comentatori şi publicişti cu greutate. Colaborarea oamenilor de presă cu fostele servicii secrete totalitare este foarte problematică, afirmă Metodi Andreev, care a condus ani în şir echivalentul CNSAS-ului românesc de la Sofia.

El a explicat: "În ultimii ani, în Bulgaria a început un proces de reîmpărţire a pieţei media. Au fost înfiinţate aşa-numite grupuri media corporative, care reprezintă anumite interese politice şi economice. Aceşti oameni, foştii colaboratori ai securităţii, au lucrat mereu în interesul lor. De multe ori se afirmă că ei au apărat în epocă interesul naţional. Ce tâmpenie. Ei nu s-au ocupat decât de interesele lor proprii."

Două păcate

De aceeaşi părere este şi profesorul Georgi Lozanov, cel mai cunoscut expert în probleme media din Bulgaria. Faptul că serviciile secrete comuniste s-au interesat în mod special de jurnalişti este de înţeles, spune el.

Totuşi, "ziariştii au păcătuit de două ori. O dată atunci când au consimţit să slujească acelui sistem, şi încă o dată astăzi, când, în loc să se pocăiască, invocă în continuare siguranţa naţională şi raţiuni de stat în motivaţia acţiunii lor."

Legea privind accesul la dosarele securităţii din Bulgaria, adoptată în 2006, prevede deschiderea treptată a dosarelor din perioada 1944-1991, referitoare la "personalităţi actuale ale vieţii publice".

În acest grup se regăsesc, între alţii, politicieni, judecători, procurori, funcţionari de rang înalt, bancheri, ziarişti şi mulţi alţii. După ce au fost prelucrate şi deschise toate dosarele membrilor guvernului şi ale parlamentarilor din ultimii 20 de ani, CNSAS-ul de la Sofia i-a luat la cercetat şi pe ziarişti.

Este vorba mai ales de ziariştii cu posturi de conducere şi de cei care au influenţă asupra societăţii, în calitate de comentatori, moderatori sau publicişti.

A doua viaţă a Securităţii

Din listele cu ziarişti de radio şi televiziune iese în evidenţă numele patronului celui mai important post de televiziune privat din Bulgaria, bTV, şi cel al proprietarului postului de radio cu cea mai mare audienţă şi influenţă, radioDarik.

Cei mai mulţi ziarişti au fost racolaţi de direcţia 6, adică de poliţia politică. Să nu rămânem, totuşi, cu impresia că toţi ziariştii aflaţi în Bulgaria în posturi de conducere, înainte de 1989, erau colaboratori ai securităţii. În realitate, numai cinci până la zece la sută dintre aceştia lucrau pentru serviciile secrete.

Marea temă după publicarea dosarelor jurnaliştilor-securişti rămâne poziţia dominantă pe care o deţin în mass media de astăzi. Lumea continuă să se întrebe dacă aceştia şi-au înfiinţat, în anii turbulenţi de după 1989, mediile comerciale la îndemnul organizaţiei din care au făcut parte, cu bani din seifurile serviciilor secrete.

Un răspuns întemeiat pe dovezi nu există. Profesorul Georgi Lozanov este încă convins că "Securitatea comunistă şi-a început o a doua viaţă în postcomunism. Organizaţia ca atare nu mai există dar reprezentanţii ei sunt instalaţi în societate în poziţii-cheie. Astfel, şi dezbaterea privind elucidarea trecutului şi modul de abordare a fostei securităţi trebuie privită, paradoxal, ca o măsură operativă a securităţii."

Între timp, mulţi foşti securişti aflaţi astăzi în poziţiile cele mai înalte, în frunte cu preşedintele ţării Georgi Parvanov, au fost desconspiraţi. În Bulgaria, la fel ca de altfel în România, nu există însă o lege a lustraţiei, astfel că ei îşi exercită în continuare nestânjeniţi şi legal profesiunile şi funcţiile.

Autor: Alexander Andreev / Ioachim Alexandru
Redactor: Cristian Ştefănescu