1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

A da clasă unui fenomen de masă

Recordul de vizitatori al unui tîrg de carte, consacrat prin excelenţă întîlnirii autorilor cu publicul şi cu cărţile, cum este cel de la Leipzig, spune prea puţin despre ce rămîne după încheierea evenimentului.

Tîrgurile trec, cărţile rămîn. Rămîn în rafturile librărilor, ajung în cele ale bibliotecilor publice sau personale, pe micul ecran al miraculoaselor Kindle, lasă urme în memoria cititorilor. Care, anul acesta, s-au preumblat în număr de 168 000 prin halele luminoase ale complexului expoziţional din metropola saxonă, timp de cinci zile, sub deviza „Leipzig liest - Leipzig citeşte”. 

Ce s-a citit acolo, ce s-a recomandat, ce a fost comentat, analizat, în prezenţa autorilor, în faţa publicului, cu aportul criticilor şi moderatorilor radio şi tv, a rămas înscris în programul salonului şi s-a difuzat pe posturi. Ce se va citi pe mai departe, nu se ştie cu precizie.

Se ştie, în schimb, că doar în 2012, cifra de afaceri a branşei a fost de 9,6 miliarde euro, deşi librăriile tradiţionale înregistrează pierderi, ce-i drept modice, dar care promit să aibă un caracter constant. Comenzile prin internet, în schimb, prosperă la fel ca şi descărcarea contra cost a unor cărţi pe memoria computerului. Dar dincolo de aceste repere cantitative, s-au conturat şi cîteva tendinţe noi pe piaţa de carte, de stiluri şi de idei.

Criza, evoluţia societăţii hiper tehnologizate, valoarea individului într-o lume în care nimeni nu mai este de neînlocuit, polarizează spiritele în continuare într-atît încît pînă şi eseistica şi beletristica îşi apropriază temele, în stil propriu, fireşte.

Frumoasa lume nouă este descrisă de Frank Schirrmacher într-un „tratat” care se citeşte cu sufletul la gură. Intitulat „Ego. Jocul vieţii,” scrierea excelentului publicist german, unul din editorii cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG scrutează interstiţiile pieţelor financiare dintr-o perspectivă inedită: cea a egoismului. Modelul lui homo economicus este cel mai bun şi cel mai comod în circumstanţele date deoarece comportamentul acestuia este din start previzibil. El acţionează totdeauna în propriul său folos şi în detrimentul celuilalt. Algoritmii după care computerele de pe pieţele bursiere pot lua decizii în miimi de secundă, au fost elaboraţi de foştii matematicieni şi fizicieni care au pus la cale şi modele strategice militare, contribuind la tehnologiile de vîrf din perioada războiului rece şi care după terminarea acestuia au fost racolaţi şi reprofilaţi de institutele financiare.

Un pendant beletristic al eseului lui Schirrmacher este romanul lui Ernst-Wilhelm Händler intitulat „Supravieţuitorul”, copios elogiat, o utopie neagră despre sfîrşitul umanităţii în laboratoarele unui nou doctor Faust, un inginer care nu pregetă să-şi ucidă membrii propriei sale familii, spre a le transfera calităţile asupra unor roboţi „homunculi”.

„A trăi” se intitulează romanul scriitorului David Wagner, laureatul Premiului Tîrgului de Carte dotat cu 15.000 de euro. Scrierea, nelipsită de tente autobiografice, tematizează în plan real şi imaginar relaţia dintre primitorul şi donatorul unui transplant de ficat. Dincolo de actualitate dar cu impact asupra memoriei colective se situează studiile istorice. La inaugurarea Salonului de Carte de la Leipzig, Premiul pentru Înţelegere Europeană a revenit istoricului Klaus Michael Bogdal pentru volumul intitulat „Europa descoperă ţiganii. O istorie impregnată de fascinaţie şi dispreţ”.

Dacă actuala ediţie a Salonului de Carte de la Leipzig a acordat, ca de fiecare dată, un plus de atenţie literaturii pentru copii şi tineret şi Europei de răsărit, ea a dus în egală măsură la profilarea unui fenomen tot mai surprinzător şi îmbucurător: din ce în ce mai mulţi autori originari din alte ţări, care trăiesc în Germania sau în ţări germanofone, îşi scriu cărţile în limba lui Goethe. De menţionat în context, măcar numele a doi scriitori originari din România care s-au impus, poate în grade diferite dar vizibil în beletristică: Cătălin Dorian Florescu, stabilit în Elveţia şi Carmen Francesca Banciu, care trăieşte la Berlin.