1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

A cui este puterea?

De criza financiară nu putem scăpa peste noapte. Prin urmare şi azi ea ţine capul de afiş al presei scrise. Dar este criza financiară în sine o problemă?

default

Potrivit cotidianului MITTELDEUTSCHE ZEITUNG, răspunsul este mai degrabă „nu” fiindcă abia după ce panica şi isteria se vor fi spulberat, vor putea fi evaluate realele dimensiuni ale crizei.

Un lucru este însă sigur: de recesiune nu vom scăpa ceea ce înseamnă stagnare economică, creşterea şomajului, o scădere a veniturilor impozabile. Deocamdată, panica a pus stăpînire pe pieţele de devize şi pe cugetul cetăţeanului de rînd- constată LA STAMPA. Ziarul italian încearcă să explice cauzele angoasei generale: pe de-o parte - efortul politic american de a-i convinge pe contribuabili să suporte ei costurile impopularului plan de salvare, pe de alta - faptul că paznicii băncilor şi vistiernicii, inclusiv cei americani, nu dispun de un plan coerent şi limpede de intervenţie.

Prin urmare în perioade de criză, scenariile de groază sunt cele care polarizează atenţia - remarcă OFFENBACH POST, menţionînd că aceste scenarii slujesc şi drept rampă de lansare a unor decizii impopulare.

Întrebat în urmă cu peste un an cine este instanţa cea mai puternică în Germania, Şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann afirma cu cochetărie dar cu toată seriozitatea că prerogativele puterii într-un stat îi revin politicii naţionale şi nu economiei. Afirmaţia este reluată pe fundalul actualei crize financiare, în paiginile de foileton ale cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG într-un eseu cu ample referinţe socio-politice şi filozofice.

Etatizarea parţială a unor bănci este interpretată drept un gest eliberator atrage atenţia FLENSBURGER TAGEBLATT semnalînd şi tendinţa de deplasare a democraţiei, după terminarea crizei, spre spectrul politic al stîngii.

Ceea ce nu înseamnă că ar fi bătut ceasul cel de pe urmă al capitalismului - duce mai departe ideea cotidianul spaniol ABC insistînd concomitent asupra unui efect colateral pozitiv al crizei: ea indică statului ce are de făcut, să reglementeze regulile de joc şi să vegheze la respectarea lor.

Seismul financiar actual relevă FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG pe prima pagină, într-o amplă analiză a consecinţelor actualei crize, va produce şi o dislocare a raporturilor de forţă pe glob, modificînd harta politică a lumii. Noua configuraţie care trebuie să ia mai serios în calcul Rusia şi China, implică pentru Europa atît riscuri cît şi şanse.

Balcanii în schimb ar beneficia de un respiro nu în materie de finanţe ci de clarificare juridică a cazului Kosovo, se poate deduce din articolul apărut în DIE WELT, referitor la decizia Tribunalului Internaţional ONU de a verifica independenţa fostei provincii a Serbiei, ştiut fiind că dreptul internaţional nu recunoaşte „dreptul la secesiune”. Din cele 192 de state membre în ONU doar 48 au recunoscut independenţa provinciei Kosovo precizează cotidianul TAZ într-unul din cele două articole publicate în ediţia de azi despre aceeaşi problemă.

„Belgradul serbează un succes diplomatic” titrează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, nu fără a menţiona că independenţa Kosovo rămîne totuşi ireversibilă.

Manevra diplomatică a Serbiei i se pare însă cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG riscantă.

Din perspectiva dreptului internaţional, ea este binevenită consideră din nou cotidianul berlinez TAZ extrapolînd cazul şi în spaţiul caucazian.

„Un metronom pentru România” se intitulează articolul publicat în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG în memoria legendarului diskjockey Cornel Chiriac. După ce a fugit din România lui Ceauşescu în Apus, Chiriac şi-a continuat activitatea de la microfonul postului de radio Europa Liberă. În 1975 el este înjunghiat în apropierea parcului Luitpold din München de presupuşi agenţi ai securităţii. De notat că ziarele consacră azi ample spaţii editoriale şi laureatului premiului Nobel pentru Literatură, scriitorul francez cosmopolit Le Clezio.