1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

A început Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu

8 iunie 2018

În încântătorul oraș transilvan s-a dat startul celei de-a 25-a ediții a FITS, la care participă peste 3000 de artiști din 73 de țări. Detalii ne oferă directorul Festivalului, Constantin Chiriac.

https://p.dw.com/p/2z4sv
Piața Mare din Sibiu
Piața Mare din SibiuImagine: DW/M. Weident

Deutsche Welle: Domnule Constantin Chiriac, stăm de vorbă în debutul ediţiei jubiliare a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, care are loc în perioada 8-17 iunie. „Pasiunea” este motto-ul ales pentru cea de-a 25-a ediţie a FITS. Este pasiunea secretul succesului acestui festival, care iată, a ajuns, de-a lungul anilor, unul dintre primele ca mărime şi importanţă din lume? 

Constantin Chiriac
Constantin Chiriac, directorul Teatrului Național ”Radu Stanca” și al Festivalului Internațional din SibiuImagine: M. Weident

Constantin Chiriac: Pasiunea este unul dintre motoarele succesului. În primul rând, continuitatea, construcția și viziunea au stat la baza dezvoltării acestui festival. Faptul că acest festival a crescut an de an atât numeric, cât și din punct de vedere calitativ a fost nu o opțiune, ci o misiune. Dacă sunt multe alte festivaluri în care zona călduțului funcționează, aici, fără unicitate, fără o foarte, foarte mare calitate și diversitate nu am acceptat spectacole. În același timp, bătălia a fost ca, an de an, numărul spectatorilor și numărul locațiilor să crească. Impunând această creștere continuă, am fost, de fapt, în acord cu viața, iar temele care s-au născut de-a lungul timpului au fost create de viața însăși. De la crize, până la toate încercările prin care am trecut, toate aceste întâmplări ne-au întărit. Festivalul a căutat soluții. „Construind încredere”, una dintre temele FITS, a fost, de fapt, motorul festivalului de-a lungul timpului. „Iubirea”, care a fost tema de anul trecut, este, dacă vreți, sâmburele creației, este tot ceea ce înseamnă naștere, dezvoltare, viață, construcție, iar toate astea nu pot fi făcute decât cu pasiune. Este an aniversar, 25 de ani de festival, și trebuie să arătăm lumii întregi cum a putut să crească acest miracol care este Festivalul de la Sibiu, grație pasiunii care a animat pe toată lumea: de la echipa festivalului, la Programul de Voluntariat, la structura Teatrului Național, la Școala de Teatru și Management Cultural, la Bursa de Spectacole, la toți cei care au concurat ca ceea ce înseamnă acum FITS să devină, așa cum spuneam înainte, un miracol.

25 de ediţii reprezintă şi un prilej pentru o privire în urmă. Cu ce sentimente vă gândiţi la primii ani de festival? Sincer, v-aţi imaginat atunci că acest eveniment cultural se va bucura de un asemenea succes - nu doar la nivel naţional, ci şi internaţional?

Am plecat de la 3 țări și 8 spectacole, de la o dorință de a face un eveniment care să pună Sibiul pe hartă, care să respecte tradiția acestei comunități și care să dea speranță artiștilor. Privind retrospectiv, festivalul a creat Bursa de Spectacole, a creat Departamentul de Artă Teatrală din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a creat Teatrul Național din Teatrul Dramatic, a creat Capitala Culturală Europeană, a creat Școala Doctorală din cadrul universității, a creat Platforma Doctorală în care sunt implicate 19 mari universități din lume. Iată, acum, festivalul este un ajutor uriaș în crearea noului Centru de spectacole și congrese și a Institutului de Cercetări în Artele Spectacolului și în Manangement Cultural. Toate acestea s-au făcut, se fac și se vor face cu viziune, cu încredere, cu pricepere, cu asumare și responsabilitate. Bineînțeles că nu tot ce am gândit atunci, la început, putea fi prins în ceea ce noi am dezvoltat ulterior. Așa cum am spus, suntem în acord cu viața și am speculat toate oportunitățile în a dezvolta tot ce am dezvoltat. La fel se va întâmpla pe viitor și sunt convins că și alte programe și proiecte vor prinde viață. Sunt convins că cei care vor veni după noi și vor prelua frâiele a ceea ce noi am construit, vor respecta în primul rând bazele conducerii acestor structuri. Bineînțeles că au fost momente grele, dar nu cred, dacă privim în istoria festivalului, că a fost vreo clipă în care să ne plângem. Întotdeauna s-a privit cu speranță și cu încredere înainte.

O dovadă pentru aprecierea festivalului de la Sibiu dincolo de hotarele României este şi faptul că spectacolul „Povestea prinţesei deocheate” („The Scarlet Princess”), realizat de marele regizor român Silviu Purcărete, un adevărat prieten al teatrului naţional şi al festivalului sibian, un spectacol care va avea premiera în cadrul actualei ediţii, va fi prezentat în deschiderea Jocurilor Culturale şi Olimpice de la Tokio în 2020. Ce ne puteţi spune despre acest proiect extrem de ambiţios?

Este o urmare firească a ceea ce înseamnă „succesul construiește succes”. Atunci când am adus prima dată la Sibiu marea companie Kabuki, Kanzaboro Nakamura al XVIII-lea, a însemnat o bătălie câștigată după nouă ani de muncă. Am reușit atunci să aducem una dintre marile legende ale teatrului mondial. A fost o minune! Dar acel prim pas a fost urmat de alți pași pentru că împrietenindu-ne cu atât de multe personalități din zona artelor spectacolului din București, din Tokyo, din întreaga Japonie, am creat un parteneriat peste timp, peste distanțe. Am fost de nenumărate ori în Japonia cu spectacole, au venit până acum 95 de companii din Japonia, iar de 11 ani avem cel mai important program de voluntari din Japonia. Toate aceste lucruri au dat naștere unor programe strategice. Ei bine, faptul că Silviu Purcărete, împreună cu echipa sa, cu Dragoș Buhagiar și cu Vasile Șirli, au fost invitați anul trecut să monteze „Richard al III-lea”, spectacol care a triumfat sold-out la toate reprezentațiile din Tokyo și în celelalte orașe din Japonia, a făcut posibil un astfel de proiect strategic. La Fabrica de Cultură, al patrulea spațiu creat la Sibiu, sala Eugenio Barba, unde a jucat pentru prima dată marele artist - într-un spațiu dezafectat în acea vreme - este prezentat acum acest impresionant spectacol care este „Povestea prințesei deocheate”. Toate fetele din distribuție vor juca bărbați și toți bărbații din distribuție vor juca fete. Este un program pe care l-am dezvoltat pe parcursul a doi ani. Tot spațiul a fost transformat într-unul multifuncțional, după modelul scenei Teatrului Național Kabuki din Tokyo, dar va putea să devină, după cerință, spațiu elisabetan, spațiu italian, spațiu de circ sau o alee cu două posibilități de punere a spectatorilor pe cele două laturi. În același timp, toate demersurile pe care le-am făcut ca să creăm acest spectacol au fost susținute de partenerii noștri cei mai importanți din Japonia: Japan Fundation, EU Japan-Fest Comitee, Ambasada României din Japonia, Ambasada Japoniei din România, de toate universitățile cu care lucrăm în parteneriat în programul educațional și în programul doctoral. Este o mare onoare pentru noi să fim invitați cu acest spectacol în deschiderea Jocurilor Culturale din 2020, dar și pentru a face un turneu pe scenele importante Kabuki din marile comunități ale Japoniei.

”Podul Minciunilor” din centrul istoric al Sibiului
”Podul Minciunilor” din centrul istoric al SibiuluiImagine: DW/M. Weident

Revenim la actuala ediţie, la care, trebuie spus, o serie de spectacole au fost sold out deja la scurtă vreme după punerea în vânzare a biletelor. Puteţi enumera câteva dintre evenimentele majore ale programului – pe lângă spectacolul deja menţionat?

Avem un număr foarte important de artiști care vin de pretutindeni. Reușim să aducem Tokyo Metropolitan cu „One Green Bottle”, o nouă producție a teatrului metropolitan din Tokyo împreună cu Teatrul Național din Londra, în care sunt implicați trei dintre cei mai mari artiști, nu numai din Japonia, ci din lume. Unul dintre actori, Hideki Noda, va primi o stea pe Aleea Celebrităților. E unul dintre cei mai importanți artiști de teatru no și kabuki, care joacă în limba engleză.

Peter Sellars va fi și el distins cu o stea pe Aleea Celebrităților, fiind prezent aici și cu unul dintre cele mai interesante spectacole în zona corporalității și a teatralității, „American Dance Show” / „FLEXN”.

Robert Wilson, care a primit o stea anul trecut pe Aleea Celebrităților, ne-a spus că are marea bucurie să deschidă noul spațiu de la Théâtre de la Ville cu Isabelle Huppert, pe care o cataloghează drept una dintre cele mai mari actrițe ale lumii, din toate timpurile. Este extraordinar faptul că anul acesta Isabelle Huppert vine la Sibiu cu un spectacol lectură pe un text al lui Marguerite Duras, „Amantul”, și va fi distinsă cu o stea pe Aleea Celebrităților.

Aleii i se mai alătură și Mikhail Baryshnikov, cel care a prezentat anul trecut „Brodsky/Baryshnikov”, un spectacol extraordinar; Wajdi Mouawad, care este prezent pentru a treia oară la festival, dar și Ioan Holender, care este un exemplu în ceea ce înseamnă viziunea unui mare artist, dar și un mare conducător de instituții de spectacol, de festivaluri și un mare gânditor în ceea ce înseamnă spectacolul în secolul al XXI-lea.

Prezentăm și anul acesta nume uriașe din zona dansului: Kibbutz Contemporary Dance Company din Israel împreună cu Amir Kolben; Marie Chouinard, considerată noua Pina Bausch a dansului mondial; Vuyani Dance Theatre, o trupă absolut fabuloasă din Africa de Sud, care prezintă spectacolul „Ravel’s Bolero: Cântecul dansului”, în care dansatorii și actorii sunt absolut formidabili. Totodată, Éric Lacascade împreună cu compania sa vor prezenta „În adâncuri”, după Maxim Gorki, care a fost selecționat drept cel mai bun spectacol de teatru al Franței anul trecut.

Eugenio Barba revine la Sibiu în semn de mare prietenie la a 25-a aniversare cu „Copacul”, spectacol care va avea trei reprezentații. Un alt bun prieten al teatrului și al festivalului de la Sibiu, Yamamoto Noh, prezintă două mari evenimente: unul la Cetatea Cisnădioara și altul la Piața Habermann, un nou spațiu creat în parcarea din spatele Teatrului Național. Sunt atât de multe nume, încât ne-ar trebui ore și ore să-i menționăm pe toți. Sunt 525 de evenimente care vin din 73 de țări, 3300 de artiști care vor juca în 73 de spații de joc și aproximativ 69.000 de spectatori pe zi.

Logo des Internationalen Theaterfestivals in Sibiu

Ce loc ocupă tinerii regizori şi dramaturgi români în cadrul festivalului de teatru de la Sibiu? Am văzut, de pildă, că Alexandra Badea este prezentă chiar cu două spectacole la actuala ediție.

Întotdeauna am investit în noua generație. Am creat special acel program, Manifest pentru Dialog, care dă șansa marilor regizori tineri de a lucra cu tinerii actori ai Teatrului Național și ai Școlii de Teatru de la Sibiu. Spectacolele care rezultă au ocazia de a pleca în turnee în întreaga țară. Avem un sponsor generos care sprijină acest proiect și putem să mergem în 15-20 de orașe ale României. Eugen Jebeleanu, care a regizat „Familii”, în 2016, și care a făcut parte din acest program, a revenit la Sibiu cu „Vedere de pe pod”, un spectacol important al Teatrului Național din Sibiu. Totodată, Botond Nagy, un regizor de numai 24 de ani, a regizat „Hedda Gabler” cu unii dintre cei mai importanți actori ai teatrului.

Alexandra Badea este autoarea piesei „White Room”, care va fi prezentată în cadul secțiunii spectacole-lectură, iar anul acesta, cu ocazia Centenarului, a creat un spectacol special, „Perfect compus”, în care este vorba de istoria unei familii pe o perioadă centenară, pornind de la marile probleme pe care familia respectivă le-a avut de-a lungul a trei generații.

Majoritatea artiștilor independenți din România, cei care au primit premii, cei care s-au bucurat de recunoaștere publică sunt prezenți în programul festivalului pe majoritatea sălilor. Este o dreptate pe care festivalul o face.

În același timp, Bursa de Spectacole dă șansa tuturor artiștilor, indiferent de genul interpretativ – de la teatru, operă, muzică, dans și până la spectacole interdisciplinare - să poată să se prezinte, să își prezinte ideile, să își caute parteneri, sponsori, viitoare proiecte cu care să se afirme.

De la stânga la dreapta: Constantin Chiriac, regizorul Thomas Ostermeier și criticul de teatru George Banu în 2016, la Sibiu
De la stânga la dreapta: Constantin Chiriac, regizorul Thomas Ostermeier și criticul de teatru George Banu în 2016, la SibiuImagine: DW/M. Weident

Din păcate puţini ştiu în Germania că teatrul de limbă germană se bucură în România de o îndelungată tradiţie. Conduceţi Teatrul Naţional „Radu Stanca” şi, implicit, secţia germană a acestuia, prezentă de asemnea cu câteva spectacole în festival. Ce rol joacă la Sibiu acest teatru german cu o vechime de câteva secole?

La 1788, primarul de atunci al orașului, un etnic german, Martin Hochmeister, a construit primul teatru din România și din Europa Centrală și de Est, un teatru cu loji din lemn de trandafiri și cu săptămânal teatral în limba germană. Ei bine, devenind directorul Teatrului Național din Sibiu cu două secții, una română și una germană, nu se putea să nu respect tradiția. Să nu uităm că înaintea creării acestui teatru ca instituție a existat teatrul din pod. Este o cortină veche de 342 de ani, la Muzeul Brukenthal. De-a lungul timpului s-au dezvoltat atât de multe programe și proiecte în limba germană, încât orice creator de festival, orice director vizionar de instituție de spectacol nu poate să nu ia în considerare un astfel de teatru. Deci, teatrul german din Sibiu este un obiectiv strategic al acestei comunități. Din această cauză, încercăm să facem o punte cu cele mai importante nume, creatori, instituții de spectacol din Germania. Avem în echipa artistică mari actori, care au învățat la școlile de teatru din Germania, din Luxemburg, din Franța, Elveția și Italia. Avem o bogăție de naționalități care compun această trupă și dorim ca ea să se afle într-un dialog internațional. Din această cauză l-am invitat, imediat după festival, pe unul dintre artiștii importanți ai Germaniei, Alexander Riemenschneider, să vină să monteze la Sibiu. De asemenea, Armin Petras se întoarce și va monta un spectacol cu toți actorii secției germane, dar și cu actori de la secția română. Spectacolul va fi creat special pe ceea ce înseamnă dialogul interetnic din Transilvania. Totodată, gândim ca în timp teatrul german din Sibiu să poată să fie luat în considerare în selecția de la Theatertreffen Berlin, cel mai important festival de teatru al Germaniei, la care sunt invitate cele mai bune spectacole din spațiul de limbă germană. 

FITS a tot crescut pentru spațiul german. Sibiul este un spațiu care emană cultură germană, patrimoniu cultural și artistic german și e normal să promovăm din punct de vedere profesional și calitativ acest spațiu. Ne zbatem să aducem, cu sprijinul structurilor importante din Germania, de la IFA până la Goethe-Institut, cei mai importanți artiști pentru a lucra la Sibiu, dar și profesioniști în dicție, în impostație, în vorbire, care să lucreze direct cu artiștii de limbă germană. Este important ca zi de zi, săptămână de săptămână, an de an să mărim calitatea spectacolelor de la teatrul german.

FITS este de fapt un festival al artelor spectacolului – indoor şi outdoor, amănunt asupra căruia atrageţi adesea atenţia. Muzica de fado, am observat cu bucurie, ocupă pe mai departe un loc important în program. Ce alte evenimente notabile ne aşteaptă în acest an?

Așa cum spuneam și răspunzând la o altă întrebare, jucăm in 73 spații de joc, sunt numai vreo 27-28 spații indoor, celălalte sunt spații outdoor. Festivalul a însemnat o mare școală. Tot ce am adus a trecut printr-o selecție foarte riguroasă pe principiul calității, aducând miracolul în fața publicului care nu are obișnuinţa să meargă la spectacole şi am creat noul spectator. Rezultatul, faptul că Teatrul Naţional din Sibiu are în ambele secții 121 de spectacole în repertoriu şi, de cinci ani încoace, toate biletele sunt vândute la toate spectacolele, este cea mai mare realizare. Crearea noului public este, de fapt, tema programului „Creative Europe” al Comisiei Europene în domeniul culturii. Ei bine, noi, la Sibiu, l-am creat de multă vreme, iar acest proces este în continuă desfăşurare. Să nu uitam că, de asemenea, avem spectacole în toate spațiile de cult. În 21 de biserici prezentăm spectacole muzicale, de gospel și fado. De la Sinagogă la Catedrala Ortodoxă, Catedrala Evanghelică, Biserica Romano-Catolică, Greco-Catolică. De asemenea, jucăm în bisericile evanghelice fortificate cu orgă din Sibiu și din împrejurime, pentru că este important ca ele să fie aduse la viaţă prin spectacole. Jucăm pe pietonală, în Piaţa Mică, în Piaţa Mare, jucăm la Cisnădioara, la Fabrica de Cultură și în multe alte spații în care zona interdisciplinară îşi dă mâna. Un singur element este prioritar: calitatea. Această diversitate a spectacolelor conferă deliciu festivalului.

Deşi nici nu a început bine ediţia aniversară din acest an, nu pot să nu vă rog să ne dezvăluiţi deja măcar câteva din surprizele ediţiei viitoare? 

E de înţeles că lucrăm cu mult timp înainte. Am semnat deja contracte pentru 2024. Anul viitor vom avea un sezon foarte puternic german, îi vom avea pe Thomas Ostermeier, pe Luk Perceval și, de asemenea, un spectacol foarte important pe care îl gândesc cu Peter Sellars. În urma acestei prietenii pe care am legat-o cu el, va reveni cu un spectacol important. Îl vom avea pe Demarcy Mota, cu Théâtre de la Ville, care va fi un schimb strategic, căci noi, cu Teatrul Naţional din Sibiu, deschidem Saison Croisée, în decembrie, în Franţa. Vom avea, de asemenea, o mare nebunie, o operă gastronomică cu un număr important de bucătari din România şi din Franţa şi un număr important de artişti din România şi din Franţa care, pe parcursul a trei zile, vor face această punte extraordinară între gastronomie şi cultură.