1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Aşteptări mari de la BCE

Pe baza datelor conform cărora creditarea creşte în zona euro, BCE vrea să cumpere şi mai multe obligaţiuni. Însă, în general, perspectivele sunt mai degrabe rezervate.

Noile date publicate de către Banca Centrală Europeană (BCE) au dat un strop de speranță programulului de cumpărare a obligațiunilor, aflat în curs de desfășurare. Raportul trimestrial al BCE arată că băncile comerciale s-au luptat din răsputeri pentru a atrage noi clienți, prin relaxarea standardelor de creditare pentru creditele acordate întreprinderilor din zona euro.

În perioada iulie-septembrie, "cererea de credite pentru întreprinderi a crescut", spune instituţia de la Frankfurt.

De asemenea, "se înregistrează o creştere a cererii la credite pentru locuinţe, datorită nivelului scăzut al dobânzilor și perspectivelor pieței de locuințe", au mai precizat reprezentanţii băncii.

Pe fondul unor dobânzi aproape de zero, BCE a decis în luna martie să cheltuiască, lunar, 60 de miliarde de euro (68 miliarde de dolari) pe obligațiuni, în încercarea de a avea mai mulți bani la dispoziție pentru a urni economia din loc.

Mario Draghi Präsident der Europäischen Zentralbank EZB

Mario Draghi, preşedintele BCE

În pofida acestei infuzii de capital, inflaţia în zona euro a continuat să se situeze mult sub ţinta BCE de doar 2 la sută. În luna septembrie, preţurile de consum au scăzut cu 0,1 la sută. Simultan, creşterea produsului intern brut a rămas la un nivel scăzut, determind BCE să ajusteze în sens negativ, la 1,4 la sută, creşterea economică în zona euro.

În contextul acestor rezultate sub aşteptări, observatorii băncilor centrale se aşteptau la o extindere a politicii monetare actuale. Însuşi şeful Băncii Centrale, Mario Draghi, a admis că "mărimea, conţinutul şi durata" programului pot fi ajustate în caz de nevoie. Însă, pe fondul creşterii activităţilor de creditare ale băncilor comerciale, este foarte puţin probabil să apară o decizie în acest sens în cadrul comitetului executiv al BCE.

Programul Quantitative Easing (QE) (o politică monetară a băncilor centrale în situaţii deosebite, menită să ducă la scăderea dobânzii reale) la care face referire Draghi a fost "bine calibrat" şi nu necesită ajustări, a precizat Christian Noyer, membru în comitetul executiv al BCE.

Răspunsuri vagi

Relaxarea standardelor de creditare de către băncile comerciale nu este, în sine, un semn de redresare economică.

"Dacă întrebați bancherii centrali ce efecte are relaxarea cantitativă în economia reală veți obține niște răspunsuri destul de vagi, nefiind foarte clar dacă există efecte sau nu", a spus Lordul Adair Turner în cadrul unei prezentări la Simpozionul Economic Global din Kiel, Germania.

În opinia lui, relaxarea cantitativă poate funcţiona numai dacă stimulează creditele private, "adică exact ceea ce ne-a adus în această situaţie dezastruoasă".

Turner a condus Autoritatea Serviciilor Financiare, principalul mecanism de reglementare bancară din Marea Britanie, din 2008 până în 2013. După aceea, s-a alăturat Institute for New Economic Thinking, un aşa-numit think-tank cu sediul la New York.

În noua sa carte intitulată "Între datorii şi diavol", Turner susține că există un excedent foarte mare de datorie publică și privată, împovărător pentru economiile avansate și care încetineşte recuperarea.

"La şapte ani după criză, PIB-ul pe cap de locuitor în zona euro este în continuare sub nivelul de vârf înainte de criză. În Marea Britanie, este doar un pic mai ridicat. În Statele Unite este mai ridicat, dar cu 10-15 la sută sub nivelul la care ar fi trebuit să ajungă conform tendinţelor anterioare crizei.

Programele de tip QE ale băncilor centrale, susține Turner, nu cresc foarte mult investițiile, ci conduc la creşterea prețului altor active existente, mai ales imobiliare. "Relaxarea cantitativă a fost bună pentru cei bogați, iar politica monetară ultra-ușoară exacerbează inegalitatea", scrie el.