Aşteptarea organului salvator îi pune la grea încercare pe pacienţi

Lângă patul în care se află Jürgen Stouwe se aud zi şi noapte zgomote. În corpul bărbatului de 51 de ani sunt introduse furtunuri, conectate la o cutie neagră aflată lângă pat. Omul aruncă din patul său de suferinţă o privire foarte vie vizitatorilor. Cu o voce stinsă povesteşte: "Eram într-o formă fizică excelentă. Am schiat şi am mers mult cu bicicleta, am făcut o sumedenie de drumeţii pe munte." Apoi, privirea i se pierde dincolo de fereastră. Jürgen Stouwe este unul din cei 265 de pacienţi care aşteaptă o inimă nouă în cea mai mare clinică de maladii cardiovasculare din Europa, aflată la Bad Oeyenhausen. Cinci dintre pacienţi încă nu au împlinit 16 ani.

"Pacienţii aşteaptă de regulă doi ani şi chiar mai mult până la transplant", explică directorul clinicii, Jan Gummert. "Cine se află pe lista urgenţelor, aşteaptă de obicei trei luni", adaugă chirurgul.

Theo Ingerberg aşteaptă de opt luni o inimă pentru transplant. "Stresul psihic este factorul cel mai împovărător" spune bolnavul, în vârstă de 61 de ani. El nu se miră că unii pacienţi nu mai sunt în stare să suporte îndelungata aşteptare. "Când avansez şi eu?" - aceasta este întrebarea pe care cei mai mulţi şi-o pun. Fără suport din partea familiei, pacienţii pierd adesea orice speranţă.

"La dispoziţie se află prea puţine inimi pentru transplant", explică directorul Jan Gummert. Aproximativ 20 la sută dintre pacienţii aflaţi pe lista de aşteptare mor, fiindcă nu primesc la timp organul care le-ar salva viaţa. "20 la sută este mult", spune cu regret medicul.

Spre deosebire de Austria sau Spania, în Germania oamenii trebuie să declare dacă vor să doneze organe după moarte. În acest scop, ei trebuie să completeze un formular de donator. Mulţi evită formalitatea fiindcă refuză să se gândească la acest subiect. "Cred că aici este vorba de fapt de nepăsare", afirmă Jan Gummert.

Marea problemă este însă aceea că mulţi oameni nu sunt dispuşi să discute cu rudele lor despre donarea de organe. "Închipuiţi-vă problema cam aşa: Un om tânăr moare şi părinţii săi sunt întrebaţi dacă sunt de acord ca organele copilului lor să fie prelevate. Într-o astfel de situaţie, când rudele sunt copleşite de pierderea suferită, a veni cu astfel de întrebări este adesea insuportabil", spune cardiologul.

Politicienii tocmai au decis o reformă a legii transplantului în Germania. Pe viitor, societăţile de asigurare medicală vor fi obligate să-şi informeze prin scrisori clienţii cu privire la donarea de organe. Scopul campaniei de informare va fi de a-i face pe oameni să se decidă pentru sau împotriva donării. "Totuşi, spune Gummert, nu cred că situaţia se va îmbunătăţi după acest demers." Sondajele efectuate în Germania arată că 80 la sută din populaţie este favorabilă ideii de a dona organe după moarte. Totuşi, numai 20 la sută se hotăresc să completeze formularul de donator.