Aşteptări mari de la vizita Papei în Cuba

Spre deosebire de Mexic, ţară măcinată de probleme grave precum corupţia, traficul de droguri şi emigraţie, Cuba se află în plină efervescenţă a schimbării.

Aşteptările de la vizita Papei în Cuba, ţară în care potenţialul de schimbare este reflectat nu doar de credinţa religioasă, ci şi de opoziţia politică, sunt pe măsura evenimentului. Cu atât mai mult cu cât Biserica este în continuare împărţită între opoziţie şi cooperarea cu regimul politic de la Havana.

Fiecare al doilea cubanez este considerat catolic, o proporţie mai degrabă redusă pentru o ţară din America Latină. Timp de mai multe decenii, relaţia dintre stat şi Biserică a fost marcată de tensiuni majore, creştinii fiind persecutaţi iar preoţii străini expulzaţi. Situaţia a cunoscut însă o schimbare simţitoare după vizita lui Ioan Paul al II-lea, în anul 1998. Treptat, Biserica din Cuba a început să aibă mai multă libertate, acces la mijloacele de comunicare media, iar în ţară au pătruns cărţi de filozofie şi teologie.

Suveranul Pontif a afirmat încă de la începutul turneului din America Latină că merge în aceste ţări ca un "vestitor al păcii". Însăşi alegerea de a vizita cele două ţări latino-americane reflectă dorinţa Papei Benedict al XVI-lea de a îmbunătăţi imaginea pe care Suveranul Pontif însuşi o are în aceste ţări. Misiunea sa, deloc uşoară, a fost sintetizată de Associated Press, care a scris că "problema lui Benedict al XVI-lea constă în faptul că el nu este Papa Ioan Paul al II-lea".

În contextul vizitei Suveranului Pontif la Havana, cel puţin 70 de opozanţi cubanezi, dintre care aproximativ 15 "Doamne în Alb" - un grup de soţii şi rude ale deţinuţilor politici - au fost arestaţi cu scopul de a fi împiedicaţi să protesteze sau să asiste la vizita acestuia, relatează disidenţi cubanezi, citaţi de agenţiile de presă.