1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

9 octombrie 1989, o piatră de temelie

Ziua de 9 octombrie 1989 este o zi esenţială pentru istoria libertăţii europene şi germane, este de părere Alexander Kudascheff. O retrospectivă a acelor evenimente care au marcat profund istoria europeană.

Statuia lui Lenin, în Berlinul de Est

Statuia lui Lenin, în Berlinul de Est

În acea zi răcoroasă de luni, 70000 de oameni s-au adunat pentru a protesta împotriva fostului Partid Social Unit (SED), în RDG, al doilea stat german.

A fost o acţiune de protest de proporţii, cu scandări împotriva conducerii comuniste, a greilor din Comitetul Central, care nu mai ştiu care este aspiraţia principală a poporului: libertatea. Libertate în viaţa de zi cu zi, în societate, dar şi libertatea de a călători şi, mai ales, de a părăsi RDG.

În timp ce demonstraţiile împotriva statului tutelar luau amploare - nu doar în fiecare luni şi nu doar la Leipzig, ci şi în Halle sau la Eisenhüttenstadt - zeci de mii de persoane au părăsit, de cele mai multe ori ilegal, RDG, frustraţi de un stat sclerozat.

9 octombrie este prima piatră de temelie în istoria libertăţii germane din 1989. A fost ziua în care, 70 000 de oameni au avut curajul de a spune, ferm, "nu". A fost, de asemenea, prima zi a unei a unei revolte paşnice, care a ţinut patru săptămâni, până la 9 noiembrie 1989, când a căzut Zidul; patru săptămâni în care s-a scris istorie germană şi europeană deopotrivă.

Alexander Kudascheff, redactor-şef al DW

Alexander Kudascheff, redactor-şef al DW

A fost ziua în care germanii - despre care Lenin spunea că, înainte de a lua cu asalt gările în timpul unei revoluţii, mai întâi îşi cumpără bilet de tren - s-au raliat protestelor anticomuniste, împotriva supremaţiei politice la care tânjea Moscova, din centrul şi estul Europei. De altfel, tot ei, germanii, au fost cei care au luat-o, parţial, înaintea altora.

Ceea ce s-a întâmplat în Polonia cu sindicatul independent Solidarnosc la începutul anilor '80, susţinut spiritual de Papa Ioan Paul al II-lea, el însuşi polonez, a avut loc în decurs de patru săptămâni, nu doar în Polonia, ci şi în Cehia, Slovacia şi Ungaria. Popoarele s-au ridicat împotriva regimurilor comuniste, care au implodat.

Cu două zile înainte de 9 octombrie 1989, RDG a celebrat cu multă pompă şi fastuoase parade militare 40 de ani de existenţă. Însă, conducerea est-germană n-a fost în stare să ia în serios schimbările care se iveau la orizont, dorinţa oamenilor de schimbare. Astfel că, la 9 octombrie, cetăţenii germani au scris istorie. Patru săptămâni de proteste paşnice, marcate de noi şi noi demonstraţii şi adunări publice. Era clar că, în acel moment, divizarea luase sfârşit.

9 octombrie a fost gongul de începere a istoriei libertăţii germane, piatra de temelie pe drumul către 9 noiembrie. O zi care trebuie să-i bucure pe est-germani, respectiv pe oamenii din Leipzig. A fost ziua în care oamenii au uitat frica de dictatură.