1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

8 ani de la „revoluția twitter”: Regimul „nord-coreean” moldovenesc se baricadează la putere

Moldovenii încă mai caută, printre rânduri, adevărul despre cei care au deturnat acel protest pașnic.

Chisinau Proteste Archiv 2009 (DW/V. Calugareanu)

Imagini de arhivă: Chişinău, 7 aprilie 2009

Aceasta la 8 ani de la „revoluția twitter” din Republica Moldova, soldată cu morți și sute de tineri torturați prin comisariatele de poliție, cu Președinția devastată și Parlamentul incendiat.

Organele de drept nu au reușit să ofere răspunsuri convingătoare la întrebările de bază legate de evenimentele de atunci. O bună parte din cei care, în virtutea funcțiilor, ar fi trebuit să răspundă penal pentru atrocitățile la care s-au dedat forțele speciale, au fost avansați în funcții de cei care au preluat puterea după înlăturarea comuniștilor de la putere, alții au emigrat politic de la comunistul Vladimir Voronin în tabăra oligarhului Vlad Plahotniuc, care controlează momentan puterea prin intermediul PDM, pozează în mari apărători ai „stabilității politice” și operează cu slogane pro-europene în Parlamentul restaurat după incendiere. Alții, inclusiv prim-ministrul din 2009 Zinaida Greceanîi (care avertiza părinții la TV că poliția va fi nevoită să tragă în copiii adunați la proteste), au emigrat spre Partidul Socialiștilor care îl deservește acum, la nivel parlamentar, pe președintele pro-rus, Igor Dodon.

În campania electorală din 2016, imperiul mediatic al oligarhului Plahotniuc l-a sprijinit pe Igor Dodon în detrimentul candidatului pro-european, Maia Sandu.

Puterea oligarhică se baricadează

Ca să evite discuțiile despre subiect, puterea oligarhică a anulat toate ședințele publice, inclusiv tradiționala ședință de vineri a Biroului permanent al Parlamentului; de două zile la hotelul privat al oligarhului-șef din Chișinău au loc niște „adunări nocturne”, despre care nu se oferă detalii, dar la care participă persoane păzite de stat (mașini ale poliției și ambulanța au fost surprinse în preajmă), iar cu o zi înainte, pe 6 aprilie, Parlamentul a adoptat, în prima lectură, un proiect care va permite Armatei Naționale să intervină în timpul protestelor, pentru a respinge atacurile asupra unor „clădiri, încăperi, construcții sau mijloace de transport, indiferent de apartenența lor”. Anterior, la Parlament au fost montate geamuri antiglonț și gratii.

Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, pe atunci președinte al Republicii Moldova, se declară convins astăzi că liderii politici care au preluat atunci puterea au fost implicați în organizarea protestelor. Voronin susține că nu întâmplător cel care era, în 2009, șef al Serviciului de Informații și Securitate, Artur Reșetnikov, împreună cu alți 13 deputați comuniști, s-a alăturat, în actualul Parlament, majorității parlamentare care deservește partidul oligarhului Plahotniuc.

Coincidențe?

În afară de ancheta penală desfășurată de procurori în privința evenimentelor din aprilie 2009, a mai fost creată o comisie parlamentară de anchetă, care avea misiunea să elucideze adevărul. Această comisie a fost condusă de fostul deputat liberal-democrat Vitalie Nagacevschi, care ulterior a renunțat la mandat, a părăsit partidul care l-a propulsat în Parlament și a devenit avocat al lui Vlad Plahotniuc.

Ex-ministrul adjunct de Interne (din 2009), Valentin Zubic, care, potrivit mărturiilor depuse de mai mulți demnitari de stat la Comisia de anchetă, a coordonat acțiunile poliției în timpul protestelor și în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 (intervenția în forță a poliției), a devenit șef al unei companii de pază fondată de un off-shore afiliat oligarhului Plahotniuc. Mai mult, potrivit anticoruptie.md, în 2015, Zubic a fost numit director la SRL „Finpar Invest” (cea mai veche și una dintre cele mai influente companii ale oligarhului Plahotniuc. Dosarul lui Zubic, legat de implicarea sa în evenimentele din 7 aprilie 2009, nici măcar nu a ajuns în instanța de judecată. Procurorii au căutat probe până când, în 2011, a expirat termenul de prescriere a faptei penale.

Gheorghe Papuc, care, în 2009, deținea funcția de ministru al Afacerilor Interne și Vladimir Botnari, care era șef al Comisariatului de poliție Chișinău (locație unde au fost torturați cei mai mulți tineri în noaptea de 7 spre 8 aprilie), cercetați pentru neglijenţă în serviciu soldată cu moartea lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din aprilie 2009, au fost absolviți de pedeapsă în 2015 de către Curtea Supremă de Justiție. În august 2014, Papuc a fost ales preşedinte al Consiliului de Administrare al uneia din cele trei bănci implicate mai târziu în celebrul „jaf al secolului”, dar nu a fost acceptat de Banca Națională a Moldovei.

Iar Vladimir Botnari este, începând cu toamna anului 2016, șef al Direcției securitate din cadrul SA „Moldtelecom” (companie de stat – operator național de telefonie din Moldova).

Actualul ministru de Interne, Alexandru Jizdan, a fost decorat în 2009, potrivit anticoruptie.md, de ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc, pentru că ar fi îndeplinit ordinele în timpul evenimentelor din 7 aprilie. Pe atunci, Jizdan era șef al Departamentului servicii operative din cadrul MAI.

O mână spală pe alta

Actualul procuror general al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, a fost acuzat anterior că ar fi nimicit dosarul penal pornit pe faptul decesului lui Ion Țâbuleac, unul dintre tinerii decedați în condiții misterioase urmare a evenimentelor din 7 aprilie 2009. În 2010, pe numele lui Harunjen și a altor doi procurori a fost inițiată o procedură disciplinară. Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 20 iulie 2010, Eduard Harunjen, fiind șef al Secției control al urmăririi penale, a fost recunoscut vinovat de „îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu”. Procurorul a contestat hotărârea adoptată în privința sa, solicitând anularea ei. Consiliul Superior al Procurorilor, condus pe atunci de Iurie Garaba, a dat curs solicitării lui Harunjen și a anulat decizia Colegiului disciplinar. Recent, Harunjen l-a numit pe Garaba adjunct al procurorului general.

După evenimentele din aprilie 2009, Harunjen a avut o carieră fulminantă: În perioada 2013-2015, el a deținut funcția de șef interimar al Procuraturii Anticorupție, apoi a fost avansat în funcția de prim-adjunct al procurorului general, iar din martie 2016 a asigurat interimatul funcției de procuror general. La 8 decembrie 2016, prin decretul ex-președintelui Timofti, a fost numit procuror general.

Cu ocazia împlinirii a 8 ani de la evenimentele din aprilie 2009, jurnaliștii de la Chișinău descriu astăzi traseul politic și profesional și al altor demnitari implicați în evenimentele din aprilie 2009 – toți spălați de „păcate” de instanțele de judecată și avansați în funcții.

„Ziarul de Gardă”: Comuniştii deveniţi socialişti

În aprilie 2009, prim-ministrul de atunci Zinaida Greceanîi (căreia Igor Dodon i-a transmis șefia Partidului Socialiștilor după victoria la alegerile prezidențiale din 2016) era secondată la Guvern de Igor Dodon, care ocupa funcţia de prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului. Astăzi, acesta este preşedinte al Republicii Moldova, fiind votat în detrimentul Maiei Sandu pe 13 noiembrie 2016 de 52% din participanţii la vot.

Din Guvernul 7 aprilie 2009, jurnaliștii „Ziarului de Gardă” care apare la Chișinău au identificat nu mai puţin de 14 persoane importante care ocupă şi astăzi fotolii în vârful administraţiei publice centrale sau locale, ei fiind asimilaţi, în mare parte, de două partide: Partidul Socialiştilor şi Partidul Democrat. Alţi doi dintre foştii membri ai Guvernului comunist din 2009 au lucrat în ultimii ani la firmele liderului PDM, Vlad Plahotniuc.

Jurnaliștii au mai constatat că mai mulți judecători de instrucție, supranumiți „judecătorii din Iad” (după ce, în aprilie 2009, s-au deplasat în comisariatele de poliţie și au pronunțat sentințe arbitrare împotriva tinerilor maltratați), au fost promovați, iar procurorii care au vizitat în acele zile comisariatele, au văzut tinerii maltratați, dar nu au întreprins nimic, au fost iertați.

Maia Sandu: PSRM și PDM, partide-gemene

„De ani buni ne întrebăm cine a deturnat protestul din 7 aprilie 2009 și de ce nu sunt pedepsiți cei care au maltratat tinerii în acele zile. Răspunsul e la suprafață. Atât șefii, cât și executorii responsabili de acele atrocități, se regăsesc astăzi în cele două partide-gemene, zămislite de regimul comunist: Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor”, a reacționat lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu. „Ei au nevoie unii de alţii ca să scape de justiţie. Dar acest lucru nu va dura la nesfârşit. Societatea este întotdeauna mai puternică şi iese învingătoare în lupta cu paraziții ei”, a comentat lidera opoziției pro-europene.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău