1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

7,6 milioane de străini în Germania

Medana Weident7 martie 2014

Pornind de la datele oferite de Oficiul federal de Statistică, săptămânalul Die Zeit titrează în ediţia sa electronică "În Germania trăiesc mai mulţi străini ca niciodată".

https://p.dw.com/p/1BLnV
Imagine: Getty Images

Astfel numărul persoanelor fără paşaport german, care trăiesc în Republica Federală, a crescut în 2013 la 7,6 milioane. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat de la debutul statisticii, în anul 1967. Şi procentajul privind creşterea numărului străinilor - 5,8 % faţă de anul precedent - a fost cel mai ridicat din 1992 încoace.

Die Zeit mai informează că un sfert dintre noii imigranţi provin din state ale Uninii Europene - cei mai mulţi din Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria. Potrivit Oficiului federal de Statistică, numărul străinilor din ţările marcate de criza euro, sosiţi în Germania în cursul anului trecut, a fost, în schimb, mai scăzut. În ce priveşte străinii veniţi din afara spaţiului UE, cei mai mulţi au fost sirieni şi ruşi.

O altă concluzie a recentului raport e că numărul cetăţenilor turci nou sosiţi în Germania a scăzut - aşa cum s-a întâmplat dealtfel şi în 2012 - cu 1,6 procente.

Die Zeit mai notează că cei mai mulţi imigranţi s-au stabilit, în 2013, ca şi cu un an înainte, în Bavaria, landul fiind urmat în acest clasament de Renania de Nord/ Vestfalia şi Baden-Württemberg. Cea mai slabă creştere a numărului de străini, de 2,3 procente, s-a înregistrat la Berlin.

Mai multe ziare germane, între care şi cel economic Handelsblatt, reiau, în ediţiile lor online, ştirea publicată ieri de cotidianul münchenez Süddeutsche Zeitung, potrivit careia a crescut numărul românilor şi bulgarilor beneficiari de ajutorul social Hartz IV. Potrivit datelor furnizate de Agenţii federală pentru Muncă, în noiembrie 2013, 44.000 de români şi bulgari primeau acest ajutor social în Germania, ceea ce reprezintă o creştere de 51 la sută faţă de 2012.

În contextul campaniei lansate de creştin-socialii bavarezi (CSU) la începutul anului, care a sporit temerile germanilor faţă de o masivă aşa-numită "imigraţie a sărăciei" din România şi Bulgaria, o reprezentantă a Agenţiei federale pentru Muncă, citată de ziarul amintit, a avertizat "să nu fie supraevaluată această evoluţie". Şi Herbert Brückner, de la Institutul de studii privind piaţa muncii şi pregătirea profesională, a avertizat faţă de o "dramatizare a situaţiei". În plus, acesta a precizat că "în pofida creşterii numărului beneficiarilor de ajutor Hartz IV din România şi Bulgaria, statul social german profită totuşi de pe urma celorlalţi angajaţi din aceste ţări", care plătesc taxe şi impozite.

Subiectul central dezbătut pe larg în coloanele ziarelor de limbă germană este, pe mai departe, criza ucraineană. Numeroase comentarii sunt dedicate astăzi ameninţării ruseşti în Crimeea şi eforturilor diplomatice ale occidentului şi ale UE, care s-a reunit ieri într-un summit extraordinar, de detensionare a situaţiei.

Cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung titrează pe prima sa pagină astăzi: "Presiunile exercitate asupra Rusiei n-au dat încă rezultate". Ziarul trece în revistă încercările occidentului de a determina părţile implicate în conflict să se întâlnească la Paris şi adoptarea primelor sancţiuni - pe de o parte de SUA, pe de alta de UE - la adresa Moscovei: "La Paris n-au avut, până la urmă, loc convorbiri între ministrul de externe al Rusiei şi omologul său ucrainean. În timp ce UE îi promite Ucrainei ajutor financiar, NATO vrea să reexamineze raporturile sale cu Rusia".

Südeutsche Zeitung îşi opreşte atenţia şi asupra întrevederii avute ieri, la Moscova, de vicecancelarul Germaniei, Sigmar Gabriel, totodată ministru al Economiei şi şeful SPD, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Călătoria sa în Rusia era programată deja de multă vreme şi urma să se concentreze asupra unor teme economice de interes bilateral. Evenimentele din Ucraina l-au determiant pe Gabriel să abordeze însă şi acest subiect. Fiind o întrevedere confidenţială nu se cunosc multe detaliii, cotidianul münchenez notează doar că Putin a criticat UE pentru faptul că a negociat acordul de asociere cu Ucraina fără să ţină cont de interesele Rusiei şi că liderul de la Kremlin n-a lăsat impresia că ar dori o escaladare în continuare a conflcitului.

Dar ce urmăreşte de fapt preşedintele Rusiei? - se întreabă pe prima sa pagină astăzi Frankfurter Allgemeine Zeitung, sub titlul "Explozibilul lui Putin". Autorul apreciază implicarea sa în Crimeea drept iraţională odată ce acesta a obţinut deja foarte mult. Prin controlul militar pe care îl deţine, Putin "poate face viaţa grea oricărui guvern ucrainean, aşa încât, cu toată bunăvoinţa viitorul guvern nu prea va avea şanse să aplice necesarele reforme economice şi poltice. Şi atâta vreme cât nu va reuşi, nici nu va avea vreo şansă apropierea Ucrainei de UE, ceea ce vroia de fapt să împiedice Putin". Atunci, se întreabă FAZ, de ce preşedintele Rusiei nu se opreşte aici sau de ce nu face chiar un pas înapoi?

"Comportamentul său, care duce la escaladarea pe mai departe a situaţiei dă impresia că ar dori să provoace un conflict armat", mai scrie FAZ, avertizând că la un moment dat Putin ar putea pierde totul de sub control. "Prin interveţia sa în Ucraina, Putin a dorit să-şi asigure sfera de influenţă. Dar nu-i exclus ca la fundamentul acesteia să plaseze tocmai o bombă", conchide ziarul supraregional din Frankfurt.