1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

75 de ani de la incendierea Reichstag-ului

In urma cu 75 de ani, la 27 februarie 1933, a luat foc Reichstag-ul german, momentul fiind definit ca inceputul puterii naziste.

default

Reichstag-ul din Berlin, la 1933

Pana la arhitectura actuala, cladirea a suferit o serie de transformari, fie in timpul celui de-al 2-lea razboi mondial, sau in diversele faze de reconstructie inainte si dupa reunificarea Germaniei. Inca nu se stie exact cine i-a dat foc si care au fost circumstantele, insa a fost clar inca de atunci, ca Hitler, devenit cancelar cu o luna in urma, a folosit acest eveniment pentru a raspandi puterea nazista. Deja din aceeasi noapte au inceput arestarile fostilor lideri comunisti. In ziua urmatoare a fost semnat ,de catre presedintele Paul von Hindenberg, decretul cunoscut sub numele de "Reichstagsbrandverordnung", prin care au fost anulate oficial multe dintre drepturile omului garantate de constitutia din 1919.

Desi distrus aproape total de flacari, istoria Reichstag-ului nu se opreste aici.

Din acel moment, cladirii i s-au atribuit pe rand o serie de simboluri: in flacari, ea a reprezentat victoria nazista, in ruine- Victoria rusilor asupra Berlinului, iar reconstruita in mai multe faze, ea a fost deopotriva simbolul diviziunii si reunificarii Germaniei.

In timpul razboiului, Reichstag-ul a devenit fortareata pentru armata germana si consecutiv, una dintre tintele principale ale bombardamentelor. Armata Rosie a cucerit Berlinul la 2 mai 1945, ridicandu-si steagul pe acoperisul cladirii, ca symbol al victoriei.

Desi practic o ruina, s-a decis ca dupa razboi Reichstag-ul sa nu fie demolat. Prima tentativa de reconstructie a avut loc dupa 1949, insa cu bani putini. Intre 1960 si 1961, un nou proiect architectural a fost castigat de Paul Baumgartner, planul fiind finalizat in 1972. Cum in urma diviziunii Germaniei, Parlamentul RFG-ului a fost mutat la Bonn, Reichstag-ul si-a pierdut din insemnatate. Au existat incercari de a organiza sesiuni parlamentare la Berlin, insa pana la reunificare, cladirea a devenit parte din Institutul German de Istorie. Scaderea importantei Reichstag-ului a fost perceputa asadar mult timp ca un simbol al separarii.

Insa din octombrie 1990, Reichstag-ului i s-a atribuit din nou un rol cheie. Sarbatoarea reunificarii s-a desfasurat in piata din fata lui, iar ulterior, odata cu decizia de a muta din nou capitala la Berlin, Reichstag-ul a facut din nou istorie, devenind Parlamentul Germaniei reunificate.

Fata cea noua a cladirii i se datoreaza arhitectului britanic Norman Foster, care din 1992 a inceput fascinanta constructie din metal si sticla, bazata pe vechii pereti ai cladirii. Design-ul lui Foster a dorit mai multa transparenta in parlament. Fosta cupola, imposibil de reconstruit, a fost inlocuita cu una de sticla, in interiorul careia se dezvolta o spirala care leaga salile de sedinte cu terasa de pe acoperis.

Iata deci, ca de la prima piatra a fundatiei, asezata in 1884 de Wilhelm I, Reichstag-ul s-a aflat constant in mijlocul istoriei germane. In prezent, el reprezinta si una dintre principalele atractii din Berlin, fiind vizitat zilnic de sute de turisti .