70% dintre basarabeni se pronunţă pentru aderarea la UE

În acelaşi timp, popularitatea Partidului Comunist de guvernământ este într-o scădere, dar comuniştii continuă să se menţină deocamdată pe prima poziţie în topul preferinţelor electoratului de peste Prut. Cum se explică aspiraţiile pronunţat pro-europene ale basarabenilor, pe de o parte, şi popularitatea de care continuă să se bucure comuniştii pro-CSI-işti, pe de altă parte?

Majoritatea doresc cetăţenia română

Rezultatele sondajului socio-politic realizat de IMAS la sfârşitul acestui an în Republica Moldova arată că 51 la sută dintre basarabeni îşi doresc să obţină cetaţeniea română, dar numai 14 la sută dintre aceştia se consideră români. 85 la sută dintre cetăţenii moldoveni care speră să-şi redobândească cetăţenia română au nevoie de paşaportul românesc doar pentru a putea munci legal în străinătate. Fiecare al cincilea intervievat a declarat, însă, că ar avea nevoie de cetăţenia română pentru a se angaja legal în România. Aproape 50 la sută din respondenţii basarabeni salută aderarea României la UE. Doar 35 la sută dintre aceştia s-au declarat afectaţi de introducerea de către România a obligativităţii vizelor de la 1 ianuarie 2007.

Încredere scăzută în partidul comunist

Acelaşi sondaj mai arată că încrederea populaţiei în Partidul Comuniştilor a scăzut din aprilie anul trecut până în prezent cu aproape 7 la sută, în timp ce ratingul celorlalte partide parlamentare este în creştere. După instituirea parteneriatului politic dintre putere şi opoziţie, doar 18% din cei chestionaţi consideră că în Republica Moldova mai există opoziţie. Aceasta ar fi reprezentată de Partidul Popular Creştin Democrat – cu 21%, Alianţa Moldova Noastră – cu 18% şi într-o măsură mai mică de Partidul Democrat, Partidul Social-Liberal şi Partidul Social-Democrat.

Referindu-se la divergenţa dintre aspiraţiile pro-europene ale majorităţii basarabenilor şi sprijinul pe care aceştia îl acordă în continuare Partidului Comuniştilor cu viziuni pro-CSI-iste, managerul general IMAS, Doru Petruţi, a menţionat:

“Populaţia are o agendă care nu coincide cu cea a puterii politice. Am văzut că mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi îşi doresc cetăţenia altui stat, respectiv – cetăţenia română. Au văzut că aderarea României la UE e o posibilă situaţie prin care ei ar putea să-şi resolve alte probleme: să meargă să muncească în afară, să călătorească, să locuiască în altă parte sau să evadeze cumva din spaţiul acesta. Eu cred că populaţia se va folosi de orice şansă… a fost cazul când cetăţenia Bulgariei putea fi obţinută. Aceasta nu ne spune altceva decât că populaţia este disperată - mai ales populaţia activă de 20 – 45 de ani care caută soluţii, caută să evadeze cumva”.

Voronin scade în sodaje

Potrivit sondajului IMAS, cele mai mici cote de încredere sunt înregistrate de partidele politice - doar 21%. De cea mai mare încredere în rândul cetăţenilor moldoveni se bucură biserica şi presa. Încrederea în instituţia prezidenţială a scăzut de la 61% în februarie 2005 la numai 44%, iar preşedintele Vladimir Voronin este perceput acum ca fiind cel mai corupt om din Republica Moldova. Descreşterea popularităţii comuniştilor şi a liderului acestora are loc pe fonul întăririi poziţiilor creştin-democraţilor cărora presa pretins independentă de la Chişinău le prognozase decesul politic imaediat după celebrul vot din 4 aprilie 2005 când aceştia au votat în favoarea canditarii lui Vladimir Voronin la funcţia de şef al statului. Iată cum comentează acest fenomen, managerul IMAS, Doru Petruţi:

“Toate sondajele efectuate pe parcursul anului ne-au confirmat un lucru legat de PPCD şi anume că ei au un nucleu dur al simpatizanţilor care este foarte puţin receptiv la ceea ce se întâmplă şi ei reuşesc să-şi menţină electoratul. Pe de altă parte, aceasta se transformă şi într-o incapacitate a opoziţiei de a depăşi anumite praguri. Am încercat de la alegeri încoace să văd la opoziţie o alternativă foarte solidă la actuala putere, un program socio-economic foarte serios care să aibă un impact mare… Din păcate, eu cred că lucrul acesta le-a lipsit şi numai aşa populaţia poate reacţiona”.

Este de menţionat totuşi faptul că aproape jumatate din cei care au răspuns la întrebările incluse în sondaj au spus că nu au încredere în nici o personalitate politică din Republica Moldova, iar un eventual scrutin electoral, în condiţiile actulei legislaţii moldoveneşti, ar eşua.