7 întrebări pentru Martin Luther | Societate şi cultură | DW | 31.10.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

7 întrebări pentru Martin Luther

Ce ar spune Martin Luther referitor la problemele secolului 21? La 500 de ani de la afișarea tezelor sale, ne răspunde ”Ambasadoarea pentru Anul Luther 2017”, Margot Käßmann.

O zi mare pentru bisericile protestante din întrega lume. În urmă cu 500 de ani, la 31 octombrie 1517, Martin Luther (1483-1546), pe vremea aceea încă un necunoscut călugăr augustin, își publica la Wittenberg cele 95 de teze. Critica în special practica vânzării indulgențelor. Cine plătea o anumită sumă bisericii, era absolvit de păcate – Luther considera această practică larg-răspândită la acea vreme ca fiind absolut greșită din punct de vedere teologic. Ceea ce era gândit ca o polemică și o bază de discuție devenise în scurt timp nu o nouă biserică, ci, așa cum o numesc protestanții, o Biserică Catolică reformată: Biserica Evanghelică.

Sigur că lumea medievală a lui Luther era mult mai mică decât lumea globalizată de astăzi. Și totuși, ar fi interesant de aflat ce ar spune gânditorul de altădată referitor la problemele zilelor noastre. Dar cum Martin Luther și-a dat obștescul sfârșit în urmă cu 471 de ani și nu mai poate oferi interviuri, am rugat-o pe una dintre reprezentantele sale pe pământ să ne răspundă la câteva întrebări: Margot Käßmann. Doctor în teologie și pastor luteran, Käßmann a fost episcop al Bisericii din Hanovra și s-a aflat pentru scurt timp în fruntea Bisericii Evanghelice din Germania (EKD). Întrebările au fost adresate de către șapte jurnaliști DW din întreaga lume.

Klaus Krämer, din Germania, întreabă:

Am impresia că Luther n-ar avea nicio șansă să reînnoiască biserica astăzi cu succes, pentru că oamenii nu mai sunt interesați de subiectele centrale de altădată: Cum poate exista omul păcătos în fața atotputernicului și desăvârșitului Dumnezeu? Ca urmare a secularizării, omul nu se mai consideră păcătos și imperfect. Ce ar spune Luther despre această atitudine?

Margot Käßmann: Probabil că Luther ar adresa această întrebare altfel, 500 de ani mai târziu, dar tot într-o manieră în care ar mișca oamenii. Și anume: cum mai are sens viața mea, atunci când eșuez, când am luat-o pe un drum greșit, când nu pot să fac față unei societăți care mă judecă numai după performanțele mele sau după aspectul meu fizic? Să știi că viața ta are sens, pentru că Dumnezeu a dat un sens vieții tale, că ești o persoană apreciată, pentru că te apreciază Dumnezeu, acesta poate fi un mesaj și în prezent pentru mulți, care să-i ghideze în viață.

Luther ar adresa, așadar, această întrebare altfel, dar în esență ar însemna același lucru: Cum are sens viața mea sau cum se justifică viața mea? 

Xie Fei, din China, întreabă:

Martin Luther a fost persecutat în urmă cu 500 de ani, inamicii lui amenințându-l cu moartea. Ce ar spune despre faptul că în secolul 21, peste 100 de milioane de creștini sunt persecutați la nivel mondial din cauza credinței lor, arestați sau chiar uciși?

Sigur că acesta ar fi un subiect uriaș pentru Martin Luther. Tema sa principală era: În ceea ce privește credința și conștiința, fiecare om este liber. Ceea ce înseamnă libertatea religioasă pentru toți! Cu toate acestea, trebuie să ne amintim că Martin Luther nu avea toleranță pentru toată lumea la vremea aceea. La fel era și reformatorul Calvin. Și totuși, ar fi fost astăzi un mare apărător al creștinilor persecutați.

Cred că religia creștină este atât de periculoasă pentru dictatori, deoarece le oferă oamenilor un refugiu din fața dictaturii, creștinii având o libertate internă oferită prin Dumnezeu, care îi poate întări în contextul amenințărilor globale.

Zoran Arbutina, din Croația, întreabă:

Există nenumărate țări în care religia (creștină, musulmană, hindusă, budistă) joacă un rol important. Nu putem să nu observăm că deseori, acolo unde religia este puternică, democrația este slabă - și viceversa. În vremea lui Martin Luther nu exista democrație. Dar cum a analizat el la vremea sa relația dintre credință și putere politică - și ce ar spune despre faptul că astăzi creștinismul nu mai joacă un rol atât de important în democrațiile occidentale?

Pentru Martin Luther, și un om care avea putere politică era răspunzător în fața lui Dumnezeu pentru acțiunile sale. Îi era clar că există o ordine mondială și una divină și că pe pământ, idealurile creștine nu pot fi atinse întotdeauna. Există în lume și violență, există război și astfel necesitatea forțelor de poliție. Cu toate acestea, și liderul este răspunzător în fața lui Dumnezeu pentru conștiința și acțiunile sale. Luther i-a spus comandantului militar Ascanius von Cramm următoarele: Chiar și atunci când domnitorul declară război și tu ești soldat, iar bătălia este una nedreaptă, trebuie să-ți urmezi conștiința. Conștiința este pentru Martin Luther etalonul cu care fiecare om trebuie să-și măsoare acțiunile.

Iar în ceea ce privește rolul în scădere al creștinismului în democrațiile occidentale: Luther nu ar putea să înțeleagă așa ceva. Nu ar putea să înțeleagă nici secularizarea, pentru că pe vremea lui fiecare era creștin. Faptul că în ziua de astăzi trăiesc oameni fără vreo legătură cu credința este o evoluție pe care Luther n-ar înțelege-o deloc.

Anastassia Boutsko, din Rusia, întreabă:

Pe vremea comunismului, comunitățile religioase și bisericile creștine au fost interzise și persecutate în Europa de Est. Apoi a venit libertatea. În ziua de astăzi, atât în Rusia, cît și în Ucraina sau Belarus, trăim o explozie a credinței. Cu toate acestea, conducerea Bisericii Ortodoxe din Rusia este mult prea apropiată de guvern. Unii vorbesc despre încorporarea bisericii în structurile statului. Ce avertizări ar fi făcut Martin Luther referitor la o astfel de apropiere?

Martin Luther ar fi avertizat, într-adevăr, pentru că întotdeauna și-a făcut auzită vocea de teolog, ca un element corectiv. Biserica trebuie să stea la distanță față de stat – lucru pe care l-au învățat și bisericile evanghelice din Germania. Că este bine ca statul și biserica să fie separate. Cum ar putea transmite biserica mesaje clare, de pildă către guvernul lui Putin în ceea ce privește drepturile omului, când ea însăși este atât de implicată în politică, în mrejele puterii? Luther ar avertiza clar asupra unei distanțe critice față de stat.

Luisa Frey, din Brazilia, întreabă:

Există biserici luterane peste tot în lume. Cu toate acestea, unele se deosebesc față de celelalte prin felul în care își trăiesc credința. Numai în Brazila există două direcții ale Bisericii Evanghelice Luterane (IECLB și IELB). Ce ar spune Martin Luther despre faptul că la nivel mondial bisericile îi poartă numele, dar totuși merg pe direcții diferite?

Sigur l-ar neliniști, pentru că el nu dorea să scindeze biserica. A dorit să reformeze biserica sa catolică. Unul dintre punctele slabe ale bisericilor reformate este să creeze curente noi, după deviza lui Luther: ”Asta e poziția mea, nu pot fi altfel”. Iar punctul forte al Bisericii Catolice - cu toată critica pe care o am la adresa ei - este că rămâne unitară la nivel global, chiar dacă există curente diferite în interiorul ei. Luther și-ar fi dorit o singură biserică. Iar dacă e luterană, să fie o Biserică Luterană comună.

Chrispin Mwakideu, din Kenia, întreabă:

În multe țări africane sesizăm o extindere puternică a fenomenului numit ”Prosperity Gospel”. Teologia succesului, numită și evanghelia prosperității reprezintă opinia teologică conform căreia bunăstarea, mai ales cea financiară, dar și succesul profesional și personal ar fi dovada clară a iubirii lui Dumnezeu. Ce-ar spune Martin Luther despre acest lucru?

Ar protesta masiv față de această idee, pentru că în opinia sa, averea lumească nu este un semn al harului lui Dumnezeu, ci Dumnezeu își apleacă fața spre fiecare. Iar succesul vizibil în această lume nu este un semn al binecuvântării. Pentru Luther, slujnica era la fel de importantă ca principele care guvernează țara sau ca un antreprenor.

Conor Dillon, din SUA, întreabă:

Multe comunități religioase din SUA se reinventează permanent, pășesc pe căi spirituale speciale. Cele două mari biserici luterane din SUA au 5,8 milioane de membri. Ce ar spune Luther dacă ar vizita astăzi Lutheran Church, o biserică dintr-o țară bogată, care îi poartă numele și care îi interpretează teologia uneori extrem de liber?

Ar începe cu siguranță o dispută referitoare la moștenirea sa, la întrebarea dacă aceasta e luată în serios și la rolul bisericii luterane în SUA. Cred că pe de altă parte lui Luther i-ar face plăcere această dispută în libertate cu bisericile luterane din întreaga lume, despre adevăr.

Și cred ar încerca să determine oamenii, prin predicile sale, să preia mai multă responsabilitate în lume și să nu-și trăiască credința creștină în izolare. În America acest lucru se întâmplă des, atunci când credința este privatizată. Luther spunea că nu găsește niciun rost în viața monahală. Credinciosul creștin trebuie să preia responsabilitatea din interiorul societății. Acest lucru este important pentru Luther: credința să nu fie trăită departe de societate, ci în centrul acesteia.

Editor: Klaus Krämer / lp

Vă mai recomandăm