500 de ani de la apariţia „Mâinilor Rugătoare“ ale lui Albrecht Duerer

Este un fenomen de masă pe care şi-l propune să-l explice o expoziţie organizată în oraşul lui Duerer, Nuernberg, la 500 de ani de la alcătuirea acestei capodopere. Oameni din întreaga Germanie au fost întrebaţi de ce deţin acasă această reproducere.

La standurile de suveniruri, operele lui Duerer se vând bine. Mai ales vestitele sale “Mâini Rugătoare”, care se pot procura în mai multe variante. O vânzătoare a explicat: “ O farfurie de cositor cu “Mâinile Rugătoare” sau acelaşi motiv pe o scândură de lemn. Dacă se cumpără? Sigur că da. Străinii preferă varianta de cositor”

În context se impune întrebarea dacă este vorba de artă sau de kitsch? Este vorba de un suvenir ieftin sau de un simbol religios? La origine, “Mâinile Rugătoare” a fost unul din 18 studii făcute de Duerer înainte de a zugrăvi un altar. Nici în vis, autorul nu ar fi crezut că acest studiu va deveni atât de celebru, fiind reprodus la scară largă şi o jumătate de mileniu mai târziu. Julia Lehner, de la Oficiul pentru cultură al Oraşului Nuernberg a evidenţiat: “Este un studiu căruia Albrecht Duerer nici măcar nu i-a dat vreun titlu. Această lucrare i-a impresionat însă pe oameni. Nu degeaba oamenii considerau modern acest motiv în anii 50, după război. Are ceva de-a face cu sensibilitate, cu spiritualitate şi cu recunoştinţă pentru un deznodământ fericit.”

În acest scop, Oficiul pentru Cultură Nuernberg a lansat o campanie de chestionare la nivel federal. În urma ei a reieşit că majoritatea oamenilor care deţin astfel de reproduceri îşi leagă amintiri personale de ele, şi nu puţini le-au primit moştenire. Muzeul Germanic Naţional din Nuernberg a organizat o expoziţie intitulată “Copiate de 1000 de ori, 500 de ani de la apariţia Mâinilor Rugătoare ale lui Duerer”, în care sunt prezentate obiecte împrumutate de la 180 de persoane, toate înfăţişând renumitul motiv.

Prin chestionar şi expoziţie, a luat naştere prima cercetare ştiinţifică a acestui fenomen de masă, pe care Daniel Hess, director general adjunct al Muzeului Germanic Naţional din Nuernberg şi-l explică în următorii termeni: “Schiţa a devenit un fel de icon - cum se numeşte aceasta în limbajul computerelor - ceva ce exprimă totul pe înţelesul tuturor fără a fi nevoie de cine ştie ce explicaţii. Iar Duerer a fost unul din cei mai buni graficieni din câţi au trăit vre-odată în spaţiul cultural german.”

Unul dintre vizitatorii expoziţiei din Nuernberg consideră că această operă de artă continuă să entuziasmeze oamenii şi astăzi: “Am un prieten care şi-a tatuat pe braţ Mâinile Rugătoare înlocuind iniţialele autorului, A.D., cu ale sale. De copil am fost impresionat de această lucrare pe care o admir şi azi. Găsesc că este una dintre cele mai frumoase capodopere create cândva, din perspectiva sensibilităţii şi capacităţii sale de expresie.”