1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

50 de ani IAEA

Agenţia internaţională pentru energie atomică, pe scurt IAEA, împlineşte la 29 iulie 50 de ani de existenţă, scopul înfiinţării ei fiind asigurarea dezvoltării paşnice a programelor atomice

IAEA şi preşedintelui ei, Mohamed El-Baradei, i-a fost decernat în 2005 premiul Nobel pentru pace

IAEA şi preşedintelui ei, Mohamed El-Baradei, i-a fost decernat în 2005 premiul Nobel pentru pace

Mereu când este vorba de energie nucleară sau de construcţia de arme atomice intră în acţiune IAEA, în ultimii ani, Agenţia acţionând cu preponderenţă în Irak, Iran şi Coreea de Nord.

Rolul pozitiv al IAEA este recunoscut oficial în întreaga lume iar comitetul de decernare a premiului Nobel din Norvegia a considerat rolul Agenţiei şi al preşedintelui ei, Mohamed El-Baradei, atât de important încât – în anul 2005 – i-a acordat premiul Nobel pentru pace.

Istoria Agenţiei internaţionale pentru energie atomică îşi are începutul la 8 decembrie 1953, când preşedintele american Dwight D. Eisenhower a declarat la o reuniune a Naţiunilor Unite: „Era nucleară s-a dezvoltat într-un asemenea ritm încât fiecare locuitor al pământului trebuie să înţeleagă importanţa ei. Dacă popoarele lumii vor să caute pacea în mod inteligent atunci trebuie să înţeleagă cei mai importanţi factori ai existenţei de astăzi.”

Opt ani de la terminarea celui de al doilea război mondial, după detonarea bombelor atomice la Nagasaki şi Hiroshima şi după primele teste nucleare ale fostei Uniuni Sovietice, omenirea se afla la răscruce de drum. Competiţia pe plan nuclear a celor două superputeri a generat o perspectivă sumbră de viitor.

Dar concomitent, naţiunile au înţeles că energia nucleară poate fi folosită şi în mod paşnic. Pentru a garanta siguranţa cercetării în domeniu preşedintele Eisenhower a dezvoltat un sistem prin care Naţiunile Unite pot controla evoluţia înarmării dar şi utilizarea paşnică a energiei nucleare.

La doar două luni de la discursul preşedintelui american Eisenhower, 81 de state au ratificat statutele IAEA iar la 29 iulie 1957, Agenţia îşi începea activitatea. Conflictul dintre cele două superputeri se accentuase însă simţitor, astfel încât Statele Unite şi Uniunea Sovietică au recunoscut abia după criza din Cuba din 1962 importanţa reală a IAEA.

Agenţia internaţională pentru energie atomică este răspunzătoare şi de transferul de tehnologie nucleară către statele în curs de dezvoltare. Adjunctul secretarului general al IAEA, profesorul Werner Burkart explică: „Agenţia a avut de la bun început două misiuni – în primul rând trebuie să supravegheze ca energia nucleară să nu fie folosită în scopuri militare iar în al doilea rând să sprijine ţările în curs de dezvoltare în utilizarea paşnică a energiei atomice, mai ales în domenii precum în medicină, agricultură sau industrie.”

În 1970 a intrat în vigoare „Tratatul de neproliferare a armelor nucleare”, semnat de 189 state, de la care fac excepţie doar ţările care au avut asemenea arme dinainte de 1967 – adică toate statele cu drept de veto în cadrul Naţiunilor Unite.

Foarte importantă în acest sens este cooperarea statelor semnatare – atenţie sporită fiind acordată Irakului, Iranului şi Coreii de Nord.

Angajaţii IAEA acţionează în prezent ca o poliţie internaţională cu toate că mijloacele financiare ale Agenţiei nu sunt concepute pentru o astfel de misiune.