1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

43 de ani de la ridicarea “zidului ruşinii” la Berlin

O zi simbolică de avertisment .Crimele comise la zidul despărţitor nu trebuie date nicodată uitării

default

Ziua de 13 august , cînd se comemorează începutul ridicării ”zidului ruşinii” care a divizat ţara timp de aproape trei decenii, rămîne pentru toţi germanii o zi de aducere aminte ,o zi în care cei ce au fost răpuşi la zid din ordinul unui regim dictatorial şi represiv, încercînd să treacă în lumea liberă revin în memoria colectivă. Primarul general al Berlinului Klaus Wowereit şi preşedintele Parlamentului Walter Momper au depus astăzi o coroană de flori pe Bernauerstrasse. La Ceremonie au laut prate şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Cu 43 de ani în urmă ,regimul comunist din fosta RDG a început construcţia unui zid de izolare a părţii de vest a oraşului pentru a se pune pune capăt fugii locuitorilor oraşului din sectorul sovietic.Pînă la prăbuşirea zidului la 9 nov. 1989 instalaţiile de la graniţa comună au fost permanent extinse şi perfecţionate,aducînd moartea celor ce încercau să trăiască în liebrtate. Cu o reputaţie tragică a rămas în memoria oamenilor Bernauer strasse ,stradă care făcea parte în întreaga ei lăţime din fostul sector francez al Berlinului. Casele aflate pe partea sud-estică a străzii erau însă în zona sovietică. După ridicarea zidului ruşinii, est-berlinezii priveau de la etajele superiaore ale clădirilor de pe Bernauerstrasse spre Vestul în care doreau să ajungă. Achim Lazai care la vremea ridicării zidului avea doar 23 de ani îşi aminteşte că era poliţist în cartierul Wedding din partea de vest a Berlinului. El a văzut cum femei aflate în clădirile de pe partea cealaltă a zidului s-au aruncat pe fereastră pentru a ajunge în sectorul vestic. El însuşii a sprijinit de zidul ruşinii scări pe care unii fugari norocoşi au putut coborî în partea liberă de comunişti a oraşului. In mai 1962 Lazai a săpat ca protest o gaură în zid A trecut împreună cu doi colegi de partea cealaltă şi a aruncat un explozibil. Părţi din zid au zburat în aer. Cei trei tineri au dorit prin gestul lor să atragă atenţia lumii asupra situaţiei dramatice din Berlin, să provoace tulburări şi să le arate germanilor din est că nu sunt lăsaţi singuri şi nu sunt daţi uitării,precizează el astăzi. Zidul continuă să rămînă un avertisment ,pentru ca barierele care mai există în capetele oamenilor să dispară şi ele într-o bună zi şi pentru ca erorile din trecut să nu se mai repete.

Peste o mie de oameni au murit în încercarea de a fugi din fosta RDG, după cel de al doilea război mondial, se precizează într-un raport publicat de Grupul victimelor zidului ruşinii, la aproape 15 ani de la căderea zidului berlinez. Grupul de lucru 13 august a prezentat rezultatul ultimelor cercetări asupra celor răpuşi de gloanţele grănicerilor redegişti sau au murit din alte cauze la fost frontieră germano-germană. Comuniştii predicau că niciodată o mamă nu mai trebuie să plîngă şi niciodată un muncitor nu mai trebuie să moară ca soldat. In realitate ei erau înarmaţi pînă în dinţi , precizează Jurgen Litfin al cărui frate Gunter a fost omorît în vara anului 1961 cînd a încecract să traveseze rîul Spree. Istoricii sunt de părere că numărul exact de victime nu va putea fi nicodată cunsocut. Din informaţiile culese 1065 de oameni au fost omorîţi. In 2003 s-a vorbit de 1006 pentru perioada dintre luarea puterii de către comunişti în zona de ocupaţie sovietică de după război şi prăbuşirea zidului în nov. 1989. Alexandra Hildebrandt din Grupul de lucru 13 august a inclus pe lista celor care au pierit la zid şi pe grănicerii care au refuzat să tragă în compatrioţii lor ,preferînd să se sinucidă. Pentru prima dată pe listă nu se află doar victimele tradiţionale, ci şi călăii lor care au refuzat să fie călăi. De la începutul anului 1950 şi pînă la ridicarea zidului 11 ani mai tîrziu, 2,5 milioane de persoane au părăsit Germania de est dintr-o populaţie de 19 milioane în 1947. Din totalul victimelor 687 au murit după ridicarea zidului ruşinii ,prăbuşit în condiţii paşnice în urma acţiunilor curajoase ale cetăţenilor fostei RDG şi ale eforturilor consecvente făcute de conducerea Germaniei federale .

  • Data 13.08.2004
  • Autoare/Autor Catrinel Gelles
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1db
  • Data 13.08.2004
  • Autoare/Autor Catrinel Gelles
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1db