40 de ani de vis american între Martin Luther King şi Barack Obama

„Am un vis, ca această naţiune să se ridice într-o bună zi pentru a trăi în conformitate cu adevăratul înţeles al crezului ei ; iar aceasta este realitatea pe care noi o considerăm de la sine înţeleasă : toţi oamenii se nasc egali.“

„Am un vis” este cu siguranţă cea mai celebră alocuţiune a lui Martin Luther King, rostită pe 28.august 1963 în faţa a 250 000 de oameni adunaţi să demonstreze pentru pace şi împotriva discriminării.

Şeful comitetului de boicot împotriva segregării rasiale în autobuze

Martin Luther King devenise cunoscut drept militant pentru

drepturile omului cu şapte ani înainte, când a obţinut, în calitate de şef al comitetului de boicot împotriva discriminării în autobuze, abolirea segregării rasiale în mijloacele de transport în comun din Alabama.

Secretul succesului : pacifismul

Teologul german Heinrich Grosse a participat în anii 1960 la mai multe acţiuni ale tânărului predicator. În opinia sa, cheia succesului acestuia a fost tocmai pacifismul său. King era un mare adept al lui Mahatma Gandhi.

Heinrich Grosse:

„De ce a devenit atât de celebru ? Pentru că atunci, când pe veranda casei sale a explodat o bombă, el le-a cerut confraţilor săi să nu răspundă la violenţă cu violenţă, amintindu-le de versurile apostolului Matei (26, 52) : 'Toţi cei care scot sabia vor muri de sabie !' ".

Martin Luther King a supravieţuit unui atentat cu bombă, a fost agresat de mai multe ori şi arestat de peste 30 de ori.

Un orator impresionant

Cel mai deosebit talent al său era acela de a-i captiva pe oameni cu discursurile sale. Şi Heinrich Grosse a asistat la o cuvântare de-a sa, în 1967 la Boston :

„Era un orator impresionant, cu simţul umorului. Nu avea o statură impunătoare, dimpotrivă, putea fi considerat mai degrabă scund (...) . Dar talentul său remarcabil era capacitatea de a se adresa în egală măsură intelectualilor albi şi cetăţenilor de culoare, aceştia din urmă provenind de cele mai multe ori din medii defavorizate”, îşi aminteşte Heinrich Grosse.

Problema sărăciei

Martin Luther King, distins în 1964 cu premiul Nobel pentru pace, a luptat nu doar împotriva discriminării rasiale, ci şi împotriva repartizării inechitabile a bogăţiei în SUA. Heinrich Grosse explică :

„În ultimii doi ani ai vieţii sale, a descoperit că nu este suficientă abolirea discriminării în instituţiile publice, dacă persoanele de culoare nu au resurse materiale. De aceea şi-a spus că trebuie să trecem de la problema segregării rasiale la cea a sărăciei”.

Violenţa înăuntrul şi în afara SUA

Dar şi la problema războiului din Vietnam, trebuie să adăugăm, deoarece spre deosebire de mulţi dintre adepţii săi, spre sfârşitul vieţii sale, care a durat doar 39 de ani, Martin Luther King a luptat tot mai îndârjit împotriva războiului din Vietnam. Heinrich Grosse îşi aminteşte :

„Şi într-o bună zi a zis : ‚Nu mai pot să tac. Îmi interzice conştiinţa. Nu pot lupta împotriva violenţei în SUA şi în acelaşi timp să închid ochii la violenţa barbară din Vietnam' ”.

Premoniţia

În ziua morţii sale, King a avut o premoniţie pe care a exprimat-o în discursul său din acea zi :

„Ca fiecare din voi, îmi doresc şi eu să trăiesc. Dar nu asta contează acum. Vreau doar să împlinesc voia Domnului, iar El mi-a permis să urc muntele. Am văzut Tărâmul Făgăduinţei. Poate nu voi ajunge acolo odată cu voi, dar vreau să vă spun astăzi, aici : Noi vom ajunge, ca naţiune, în Ţara Făgăduinţei”.

Pe patru aprilie 1968 Martin Luther King a fost împuşcat pe balcomul unui motel din Memphis.

Adevărata moştenire

Lupta sa împotriva segregării rasiale a fost fundamentul pe care, în ziua de astăzi, un politician de culoare ca Barack Obama se bucură de şanse reale de a fi ales preşedinte al SUA. Adevăratul testament al lui Martin Luther King cuprinde însă mai mult decât atât, este de părere teologul Heinrich Grosse, şi anume – exemplul atitudinii sale pacifiste :

„Învăţăm de la Martin Luther King că aparenta soluţionare a problemelor pe cale militară este o iluzie”.

Zvonurile persistă

Până în ziua de astăzi n-a fost elucidat complet, dacă James Earl Ray, acuzat acum 40 de ani de uciderea lui Martin Luther King, a fost cu adevărat vinovat. Căci zvonurile conform cărora uciderea sa a fost pusă la cale de serviciile americane de informaţii, CIA, dăinuie până astăzi.