1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

2711 blocuri de piatră şi o amintire veşnic vie

Înainte de a lua fiinţă în cele 2711 stele de piatră, în inima Berlinului, memorialul închinat victimelor Holocaustului a existat şi continuă să existe în minţile noastre , în memoria noastră individuală şi colectivă. Îndelungata geneză a acestui monument , precum şi controversele care s-au ivit în cei 12 ani cît proiectul s-a aflat pe masa de lucru şi în discuţie, apoi în ceilalţi cinci cît a durat realizarea lui, au fost şi o lecţie de democraţie – constată azi cotidianul DER TAGESSPIEGEL la o zi după ceremonia de inaugurare a memorialului şi a centrului de informare şi documentare, plasat sub temelia blocurilor de beton cenuşiu.

În topografia arealului în care a fost construit memorialul se întrevăd şi urmele seismelor istorice care au produs dezastrul.Acum - scrie MITTELDEUTSCHE ZEITUNG , ziar est german care apare la Halle - a cinsti memoria milioanelor de evrei exterminaţi de barbaria nazistă implică ruşinea pentru cele întîmplate, conştientizarea dimensiunii atrocităţilor comise , asumarea responsaiblităţii pentru ruptura provocată în istoria umanităţii şi compasiunea faţă de victime.Nouă, copiilor generaţiei făptaşilor, acest monument, închinat memoriei evreilor europeni ucişi de nazişti, ne vine în ajutorul procesului de conştiinţă pe care ni-l facem fără însă a ne dispensa de el. Niciodată pînă acum nu a fost făcută încercarea de a exprima în limbaj estetic – o crimă atît de cumplită cum a fost genocidul comis de nazişti împotriva evreilor relevă STUTTGARTER NACHRICHTEN.

Caracterul deschis al construcţiei memorialului – în pofida structurii sale aparent labirintice - simplitatea minimalistă şi densitatea semantică a blocurilor de beton cenuşiu, controversele care au însoţit edificarea memorialului, reacţiile diverse ale celor care s-au numărat printre primii săi vizitatori, îl determină pe comentatorul cotidianului OSTSEE ZEITUNG să sublinieze caracterul incitant, răscolitor, provocator al acestui monument care nu ne poate lăsa indiferenţi, invitîndu-ne să reflectăm asupra crimelor comise de nazişti. Destinaţia axactă a memorialului - închinat memoriei celor şase milioane de evrei ucişi de nazişti – face necesară şi construirea altor monumente, menite să păstreze vie şi amintirea ţiganilor, a homosexualilor , comuniştilor sau creştinilor care, în barăcile lagărelor de exterminare naziste, au stat alături de evrei şi au căzut la fel ca şi aceştia, pradă demenţei brune conchide NEUE WESTFALISCHE .

Suntem obişnuiţi mai degrabă cu monumentele glorificatoare decît cu cele menite ca un avertisment, să menţină vii în memoria colectivă şi individuală ororile trecutului, scrie THE TIMES de la Londra, comparînd construcţia realizată după planurile arhitectului Peter Eisenmann la Berlin cu memorialul victimelor războiului din Vietnam , edificat la Washington, ambele restabilind un dram din dreptatea cuvenită celor morţi.

La o zi după celebrarea cu fast şi pompă cazonă la Moscova a victoriei împotriva Germaniei naziste, preşedintele George Bush junior care împreună cu Putin făcuse şi o plimbare demonstrativ amicală într-un autoturism Volga, se deplasează în Georgia, este primit cu urale de populaţie distanţîndu-se din nou net de gazda sa de la Kremlin – observă DRESDNER NEUESTE NACHRICHTEN enunţînd şi intenţiile acestui nou popas făcut după cel din ţările baltice.Cu bună ştiinţă Bush dorşete să încurajeze reformele şi setea de libertate a tinerelor democraţii emancipate de sub tutela Moscovei.De altfel şi Bruxelles-ul i-a atras lui Putin atenţia să respecte suveranitatea fostelor republici sovietice, devenite independente.A făcut-o cu prudenţă – aşa cum a demonstrat şi summitul ruso european scrie ziarul saxon citat. In timp ce Bush lua sub aripă indirect tinerele democraţii răsăritene , preşedintele Rusiei anunţa că Moscova nu-şi va cere niciodată scuze pentruocuparea republicilor baltice de către fosta Uniune Sovietică – remarcă BADISCHE ZEITUNG pentru a se întreba imediat după aceea „ şi cum au reacţionat reprezentanţii Uniunii Europene? Cuminţi, ei au negociat în continuare cu Putin simţind chiar înfiriparea unui adevărat amor între Uniunea Europeană şi Rusia”.Acelaşi ziar, după ce precizează că deşi nimeni nu are ceva de obiectat la adresa parteneriatului europeano- rus,dacă europenii vor continua să-şi practice şi în alte colţuri ale lumii politica externă aşa cum au făcut-o deunăzi la Kremlin,atunci ei nu doar că-i vor brusca pe baltici dar vor alimenta impresia că singurul mentor al democraţiei pe glob este preşedintele american Bush.

  • Data 11.05.2005
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B15F
  • Data 11.05.2005
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B15F