1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

21 noiembrie – ziua alegerilor parlamentare în Republica Moldova

Alianţa de guvernare de la Chişinău a decis ieri organizarea alegerilor parlamentare anticipate pe data de 21 noiembrie 2010. Decizia a fost luată după eşuarea referendumului de duminică.

default

Chişinău - Clădirea Parlamentului

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, s-a adresat deja Curţii Constituţionale să spună dacă s-au întrunit toate condiţiile necesare pentru dizolvarea actualului Parlament. Din câte se vede, liderul PL, Mihai Ghimpu, şi liderul PLDM, premierul Vlad Filat, vor ca Legislativul să fie dizolvat cât mai repede. Alţi doi lideri ai coaliţiei, însă, cel al PDM, Marian Lupu, şi al Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, încă mai speră la un consens cu comuniştii în vederea modificării în Parlament a Art.78 din Constituţie care se referă la procedura de alegere a şefului statului. „În zadar!”, le-a spus liderul comunist Vladimir Voronin care a menţionat că va fi dispus să discute cu partidele din Alianţă numai în viitorul Parlament.

În aceste condiţii, Alianţa pentru Integrare Europeană a stabilit ieri data alegerilor parlamentare anticipate pentru 21 noiembrie 2010, zi de duminică. Analiştii politici spun că aceste alegeri reprezintă un examen foarte serios pentru partidele pro-europene aflate acum la guvernare şi pentru soarta democraţiei moldoveneşti.

Analistul Anatol Ţăranu: „Acum Alianţa desigur că nu mai are spaţiu de manevră. Problema este în ce măsură până în luna noiembrie - începutul lui decembrie, vor fi capabili să se pregătească suficient de bine pentru acest scrutin, pentru că de data aceasta examenul va fi mult mai responsabil decât acela pe care l-au picat duminică.

- Asta înseamnă că se intră într-un nou ciclu electoral cu actuala Constituţie?

Anatol Ţăranu: Da ! Constituţia nu mai poate fi modificată şi comuniştii au spus foarte clar acest lucru”.

Publicistul Nicolae Negru susţine că după eşuarea referendumului de duminică, Alianţa a pierdut iniţiativa, iar comuniştii care au chemat la boicotarea acelui referendum s-au ales cu o armă propagandistică foarte puternică:

„Trebuie să spunem că Alianţa s-a pomenit într-o situaţie destul de complicată - într-un fel de impas chiar după eşuarea acestui referendum. A fost un eşec neaşteptat! Liderii Alianţei erau orientaţi spre altceva. Toată maşinăria de partid era orientată spre alegerile prezidenţiale şi chiar accentul se punea pe alegerile prezidenţiale şi mai puţin pe cele parlamentare. Se credea că pretendenţii la funcţia de preşedinte vor fi un fel de locomotive şi vor trage partidul aşa încât să nu mai fie nevoie să acorde prea multă atenţie candidaţilor din listele pentru alegerile parlamentare”.

Alegătorii simpli explică votul de blam de duminică prin neonorarea promisiunilor de către politicienii care au promis schimbarea:

„Conducerea statului să fie mai corectă şi ceea ce au promis – să facă pentru oameni! (...) Dacă Parlamentul, care este organul suprem al statului, nu e capabil să aleagă un preşedinte – cum poate să aleagă poporul care este dezorientat acum? (...) Viitorul ni-l facem noi singuri! Singuri ne căutăm care şi încotro peste hotare. Ori trebuie să trăim şi noi cumva”.

Absenteismul la referendumul de duminică a demonstrat că o bună parte din alegători sunt dezamăgiţi de cei pe care i-au ales la 29 iulie 2009 şi care au promis poporului democraţie şi stat de drept. Până în prezent, însă, puterea politică liberal-democrată nu a reuşit să pună la dispoziţia poporului o justiţie independentă şi o procuratură desprinsă de crima organizată.

În aceste condiţii analiştii vorbesc tot mai des despre faptul că ar exista loc pe eşichierul politic pentru o a treia forţă – necomunistă şi în opoziţie cu acţiunile cuminţi ale actualei guvernări. Deocamdată se observă trei pretendenţi la poziţia de „forţa a treia” în Republica Moldova. Politicianul Sergiu Mocanu s-a manifestat în ultima vreme ca un aprig luptător cu mafia, iar la conferinţa de presă susţinută ieri, el a lăsat clar să se înţeleagă că va influenţa viaţa politică din Moldova la următoarele alegeri. Un alt personaj este ex-ministrul Securităţii, Valeriu Pasat, adăpostit de Moscova atunci când era prigonit de liderul comunist Vladimir Voronin. Pasat a pledat astăzi pentru „reintegrarea Moldovei în spaţiul estic” şi pentru „declararea limbii ruse ca a doua limbă de stat în Republica Moldova”. Al treilea pretendent este liderul PPCD, Iurie Roşca. Acesta a declarat oficial PPCD ca „forţa a treia”. Societatea percepe, însă, această formaţiune ca o filială a Partidului Comuniştilor, având în vedere aşa-numita „coaliţie monstruoasă” din perioada guvernării comuniste.

Autor: Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău
Redactor: Robert Schwartz