1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

20 iulie 1944: Atentatul eşuat împotriva lui Adolf Hitler

20 iulie 2009

Tentative de a-l asasina pe Adolf Hitler au existat destule, dar niciun atentat nu a fost precum cel din 20 iulie 1944. Claus Schenk, conte de Stauffenberg, a plasat o bombă în cartierul general al Führer-ului.

https://p.dw.com/p/Ec9H
Cartierul general "Wolfsschanze" distrus in urma atentatului cu bomba din 20 iulie 1944Imagine: DHM

Tentativa de răsturnare a regimului a eşuat însă pentru că Hitler a supravieţuit. Toţi cei care au pus la cale complotul au fost executaţi.

"Asupra Führer-ului nostru a avut loc un atentat cu bombă. În afară de câteva arsuri, starea sănătăţii lui este bună. Führer-ul s-a întors la treabă şi l-a întâmpinat pe "Duce" (n.r. - dictatorul italian Mussolini) aşa cum era plănuit".

Cei care au auzit ştirea la radio nu se puteau baza totuşi pe veridicitatea ei. Dar cine mai avea vreo urmă de îndoială a aflat cu siguranţă pe 21 iulie că Hitler a supravieţuit atentatului.

"O clică formată din ofiţeri ambiţioşi, lipsiţi de conştiinţă, iresponsabili, criminali şi, în acelaşi timp, şi proşti a complotat pentru a mă înlătura şi pentru a desfiinţa odată cu mine statul major al Wehrmacht (forţa armată)" - declara Hitler

Când a anunţat Führer-ul că cei implicaţi în punerea la cale a atentatului au fost vânaţi fără milă, Claus Schenk von Stauffenberg şi cei trei complici ai săi fuseseră deja împuşcaţi.

Sute de persoane au primit pedeapsa capitală

Claus Graf Schenk von Stauffenberg
Claus Schenk, conte de Stauffenberg, omul care a plasat bombaImagine: dpa

În propaganda oficială atentatul din 20 iulie a fost numit "un act de disperare". În realitate însă, Hitler şi oamenii săi au început să controleze strict "calitatea" corpului de ofiţeri şi moralul soldaţilor. În următoarele săptămâni şi luni au fost arestate circa o mie de persoane acuzate că ar fi fost implicate în planurile de răsturnare a regimului nazist. Aproximativ două sute dintre acestea au fost aduse în faţa Tribunalului Poporului şi condamnate la moarte pentru înaltă trădare şi trădare de ţară. Preşedinte al completului de judecată a fost Roland Freisler.

"În numele poporului: roşi de ambiţie, fără onoare, trădători laşi sunt: Carl Goerdeler, Wilhelm Leuschner, Josef Wirmer şi Ulrich von Hassel. Aceştia au complotat - Goerdeler chiar ca spion de război al duşmanilor noştri! - împreună cu un grup de ofiţeri pentru a-l ucide pe Führer. Acuzaţii sunt condamnaţi la moarte. Întreaga lor avere revine Reich-ului".

Pe lângă ofiţeri, acuzaţi au mai fost numeroşi simpatizanţi ai partidelor politice interzise, reprezentanţi ai bisericilor şi sindicatelor. Mulţi dintre ei aparţineau rezistenţei anti-naziste ("Kreisauer Kreis") în care s-au regăsit opozanţi ai regimului din toate păturile sociale. Unul dintre fondatorii mişcării a fost ofiţerul Ulrich Wilhelm, conte de Schwerin, executat în 1944.

Cum ar fi fost dacă reuşea atentatul?

Überlebender des 20. Juli 1944, Von Boeselager
Philipp de BoeselagerImagine: picture-alliance / dpa/dpaweb

Fiul lui Ulrich Wilhelm, Detlef, avea pe atunci doar câteva luni. Zeci de ani mai târziu, Detlef Wilhelm conte de Schwerin, a scris o carte pe această temă. Despre motivele persoanelor care au pus la cale atentatul din 20 iulie 1944 şi despre planurile socio-politice în caz că atentatul ar fi reuşit s-a discutat controversat multă vreme. Dar până şi criticii conspiratorilor nu au putut nega intenţiile sincere ale acestora de eliberare a Germaniei de sub tiranie. În context, Detlef conte de Schwerin, este de părere că principiul statului de drept a fost cea mai importantă moştenire a zilei de 20 iulie 1944:

"Lezarea principiilor statului de drept înseamnă un semnal de alarmă serios întrucât, lucrul acesta, afectează toate sferele vieţii, toate domeniile sociale (...) Părerea mea este că 20 iulie 1944 este cea mai bună reprezentare a importanţei statului de drept".

Ultimul supravieţuitor din grupul celor implicati în complotul de la 20 iulie 1944, baronul Philipp de Boeselager a decedat pe 1 mai 2008 la vârsta de 90 de ani.

Autor: Marcel Fürstenau/Maria Pascu
Redactor: Medana Weident