1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

2 august 2010 împarte, ideologic, societatea moldovenească în trei părţi

În timp ce comuniştii din R. Moldova slăvesc această zi şi deplâng destrămarea Uniunii Sovietice, pentru aproape 70 la sută din cetăţenii moldoveni aceasta este o zi tristă care le aminteşte de foamete şi deportări.

default

Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost înfiinţată pe 2 august 1940, printr-un decret semnat de Stalin, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (cunoscut şi sub denumirea Pactul Stalin-Hitler, semnat la 23 august 1939). Protocol secret al acestui Pact prevedea anexarea la URSS a estului României, precum şi a estului Poloniei şi a Ţărilor Baltice. La 28 iunie 1940, Armata Roşie a trecut Nistrul, ocupând Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. Drept urmare, la 2 august 1940, şase judeţe din teritoriul Basarabiei - Bălţi, Tighina, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca şi alte şase raioane din cele 13 din componenţa Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti - Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia, au fost unite în cadrul noii republici unionale - RSSM. În acelaşi timp, teritoriile româneşti ale Nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, Nordului şi Sudului Basarabiei, în baza aceluiaşi scenariu, au fost incluse în componenţa Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (RSSU).

RSSM a fost parte componentă a Uniunii Sovietice din 1940 până în 1941, iar apoi din 1945 până 1991. În RSSM, deportările au început înainte de cel de-al doilea război mondial. Au fost duşi în Siberia cei care se împotriveau regimului, în special poliţiştii, soldaţii, clericii, istoricii, proprietarii de terenuri şi membrii partidelor politice. A urmat foametea provocată artificial de sovietici care a luat viaţa a sute de basarabeni.

Astăzi, unii, în Republica Moldova, celebrează trecutul sovietic. Partidul Comuniştilor a difuzat o declaraţie în care menţionează că prin decizia din 2 august 1940 „Moldova şi-a recăpătat numele, atributele statalităţii, propriile organe ale puterii şi locul pe harta politică a lumii”. Comuniştii susţin că „anume în aceste decenii Moldova a atins cel mai înalt nivel de dezvoltare".

Datele statistice arată că nivelul de salarizare din RSSM era sub nivelul mediu unional. Plata muncii angajaţilor în sovhozuri era cu 22% sub media unională, iar în colhozuri – cu 8%, deşi la unitatea de teren în RSSM se obţinea o producţie de câteva ori mai mare. Totodată, în timp ce în URSS se consumau în medie câte 48 kg de carne pe cap de locuitor, în Moldova sovietică se consumau doar 8 kg de carne.

La rândul lor, liberalii susţin că prin mesajul lansat astăzi, comuniştii încearcă să se agaţe de ultimul segment electoral care i-ar mai putea sprijini la alegeri – bătrânii nostalgici. Conform sondajelor, 44 la sută din populaţia Republicii Moldova ar vota pentru reanimarea URSS. Dintre aceştia, însă, 10 la sută înţeleg avantajele pe care le oferă UE şi ar sprijini o eventuală aderare a Moldovei la UE.

Deputatul PL, Valeriu Munteanu: „Ţara noastră a trecut prin cele mai mari orori: deportări, omucideri şi alte crime de care este responsabil Partidul Comunist din RSSM”.

Iată cum au recepţionat declaraţia de astăzi a comuniştilor cei care au fost deportaţi de sovietici în Siberia : „M-au deportat în Siberia! Să ardă acel care a inventat-o cu toată naţia lor de comunişti împreună!”.

Există însă forţa a treia, care şi-a desfăşurat precedenta campanie electorală sub lozinca „Să oprim războiul!”. „Războiul politic"- se avea în vedere în campania electorală din iulie 2009. Este vorba de Partidul Democrat condus de ex-comunistul Marian Lupu. Exponenţii acestei formaţiuni politice susţin că „ziua de naştere” a RSSM nu le provoacă nici bucurie, nici tristeţe, dar menţionează că „Moldova a reuşit să-şi obţină independenţa doar datorită faptului că era parte a URSS”.

"Perestroica" lui Mihail Gorbaciov, care a început în 1985, a creat condiţii pentru exprimarea deschisă a sentimentelor naţionale. Patru ani mai târziu, pe 31 august, Moldova a trecut la grafia latină şi a proclamat limba română, ca limbă de stat. Pe 27 august 1991, odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice, Moldova şi-a proclamat independenţa.

Autor: Vitalie Călugăreanu
Redactor: Rodica Binder