1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

11 septembrie în România, în Germania şi în lume

Pretutindeni au avut loc manifestări comemorative prilejuite de împlinirea unui deceniu de la atentatele teroriste de la 11 septembrie. România şi Germania n-au făcut excepţie.

Ground Zero

Ground Zero

După 11 septembrie 2001 şi atentatele care au semnalizat apariţia la nivel global a celei de-a treia ameninţări totalitare, după nazism şi comunism, România s-a plasat de partea bună a istoriei.

La Bucureşti, ambasadorul american, Mark Gitenstein, a amintit zilele trecute că România nu era membru al NATO în septembrie 2001, însă după atacurile teroriste s-a alăturat Stateler Unite şi s-a dovedit un aliat extrem de eficient în lupta comună împotriva extremismului violent şi a terorismului.

„Am luptat şi ne-am vărsat sângele împreună în Irak şi Afganistan iar armata română, instituţiile responsabile cu aplicarea legii şi personalul diplomatic din România s-au dovedit a fi aliaţi extrem de eficienţi în lupta noastră comună împotriva extremismului violent şi a terorismului", a subliniat ambasadorul Gitenstein.

El s-a referit  la una din consecinţele majore ale atentatelor din 11 septembrie 2001, în speţă la invocarea pentru prima dată în istorie a Articolului 5 al Cartei NATO, precum şi la „vitalitatea statornică a Alianţei prin lupta comună împotriva terorismului“.

Această vitalitate s-ar fi păstrat intactă în ciuda confruntării cu atacuri asupra propriilor ţări, cum au fost cele de la Madrid din 11 martie 2004 şi Londra în 7 iulie 2005. În acest punct ambsadorul american are, din păcate, prea puţină dreptate. În realitate, solidaritatea cu America s-a diminuat considerabil în Spania, după atentatele de la Madrid. Aşa cum s-a redus şi în Germania, după debutul campaniei din Irak.

În ce priveşte România, "nu vom uita pierderile suferite şi sacrificiile făcute de aliaţii noştri şi ne-am reconfirmat angajamentul de a-i apăra pe prietenii noştri de toate noile ameninţări comune cu care ne confruntăm. Îi vom susţine pe aliaţii noştri în operaţiunile NATO desfăşurate în întreaga lume şi vom fi alături de Europa în faţa ameninţării crescânde reprezentate de rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune. Tocmai de aceea Statele Unite şi România vor amplasa elemente ale sistemului de apărare antirachetă la Deveselu, în România", a mai spus diplomatul american.

În fine, reprezentul american a trimis la speranţele iscate de primăvara arabă şi de succesul unor mişcări politice arabe inspirate de ideea libertăţii, reliefând că ele demonstrează că ideologii al Quaidei s-au înşelat grav.

În Germania, preşedintele Republicii Federale, Christian Wulff, a pus degetul pe rana provocată lumii de fanatismul religios islamist aflat în spatele atentatelor de la 11 septembrie. „Orice formă de terorism”, a reliefat el într-o declaraţie difuzată cu ocazia împlinirii a zece ani de la atentate, e „profund inumană, contravine esenţei religiei şi nu o poate invoca”.

Preşedintele Germaniei a luat parte duminică la un serviciu divin al comunităţii americane din Berlin. „Rugăciunea comună a marilor religii ale lumii constituie un semnal anunţând că nu vom ceda în faţa terorismului, ne vom ridica împotriva lui şi nu vom tolera ca oamenii să cadă pradă atacurilor lui laşe”, se mai afirmă în comunicatul şefului statului german.  

Multă atenţie a suscitat şi reacţia Islamabadului. Pakistanul a reprezentat ultimul refugiu şi bastion al şefului al Quaida, Osama Bin Laden. Iar zonele tribale de la frontiera pakistanezo-afgană au constituit refugiul talibanilor după debarcarea lor, la Kabul, în urma campaniei militare americane şi aliate declanşate în Afganistan, în octombrie 2001.

Într-o declaraţie a ministerului pakistanez de externe se afirmă că Pakistanul s-ar alătura „popoarelor SUA şi ale lumii, spre a cinsti memoria  celor ce şi-au pierdut viaţa la 11 septembrie ori în urma atentatelor teroriste care au avut loc pe glob”.

Potrivit aceluiaşi comunicat, „ca ţară serios afectată de terorism ne reafirmăm hotărârea naţională de a contribui la întărirea cooperării internaţionale în vederea eliminării terorismului”. Conform Islamabadului, 35.000 de pakistanezi ar fi fost ucişi, din 2001 încoace, din cauza terorismului.

Pe de altă parte, e notoriu faptul că Pakistanul a fost multă vreme, alături de Arabia Saudită, singura ţară care a recunoscut oficial regimul islamiştilor de epocă de piatră, numiţi talibani. Ştiut e, de asemenea, că simpatizanţii talibanilor şi ai reţelei al Quaida au infiltrat de mult serviciile de securitate pakistaneze. 

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz