1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

NRS-Import

1 Mai - între recuperări şi ocultări

În calendarul sărbătorilor şi comemorărilor, există şi date ambivalente. Una dintre ele este 1 Mai.

default

Demonstraţie de 1 Mai la Berlin

Decretată în 1889, la Congresul fondator al celei de-a doua Internaţionale, zi de luptă a muncitorilor pentru dreptate socială, data de 1 Mai atingea dimensiuni globale un an mai tîrziu. Le-au validat atunci protestele, demonstraţiile în masă, grevele însoţitoare şi semnificaţiile lor sociale.

Totalitarismele au tras dintru început spuza pe turta lor. În 1933, regimul naţional-socialist decretează 1 Mai zi de sărbătoare a muncii naţionale.

Ţările comuniste au scos nervul protestatar din tradiţia sărbătorii, au umplut golul cu un amalgam festivist ascuţind însă propagandistic tocmai componenta anticapitalistă şi internaţionalistă.

În Apus, partidele de stînga şi extremă stîngă au conservat fermenţii militantismului social în timp ce grupări autonome sau anarhiste au forţat cu bună ştiinţă defulările violente ale unei mişcări muncitoreşti care, programatic, se auto-definea „luptă pentru pace şi dreptate socială”.

Era firesc ca odată cu prăbuşirea regimurilor comuniste, locuitorii din fostele ţări satelite ale Moscovei să se debaraseze rapid de balastul ideologic al sărbătorii, propunînd chiar aruncarea ei la coşul de gunoi al istoriei.

Din tradiţiile ocultate, reprimate, din meandrele memoriei colective, în România s-a resuscitat sărbătoarea de armindeni, cu rădăcini precreştine. Zestrea „păgînă” este identificabilă, flagrant pe alocuri, în diverse ritualuri şi ceremonii.

În ţările germanice şi scandinave,reminiscenţele pre-creştine datează din timpul vikingilor. Una din formele cele mai obişnuite ale acestei supravieţuiri „este Copacul de Mai”, aşa numitul „Maibaum”. În Bavaria, în anumite comunităţi rurale el este doar un stîlp înalt, purtînd în vîrf o imensă coroană de flori, în ţinuturile renane, Copacul de Mai este un mesteacăn tînăr, împodobit cu panglici, înfipt în dreptul porţii caselor în care locuiesc tinerele fete.

În lumea rămasă liberă, 1 Mai oficializat ca zi de luptă a muncitorilor pentru drepturi sociale şi o viaţă mai bună şi Întîiul de Mai, cu ritualurile sale variind de la o regiune la alta, dar gravitînd în jurul aceloraşi valori ancestrale de cult - natura mamă, fertilitatea, forţa vitală - au coexistat în afara oricărei concurenţe.

Estul fost comunist al Europei recuperează cu osîrdie semnificaţiile dar mai ales ornamentica pastorală, cîmpenească a Întîiului de Mai, a sărbătorii de armindeni, evacuînd de pe scenă, printr-un binevenit gest reflex, vechiul 1 Mai cu ponositul său decor de mucava şi pînze roşii.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Petre M. Iancu