1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

"Ţapi ispăşitori" la Berlin

În timp ce guvernul a prezentat un raport interimar privind posibilităţile de combatere a "migraţiei sărăciei", datele nu suţin îngrijorarea oficială.

Cabinetul condus de Angela Merkel rămâne în dilemă. Cea mai puternică economie europeană are urgentă nevoie de forţă de muncă bine calificată. Pentru a-i atrage pe specialişti, Germania are nevoie de o cosmetizare. Dar imigraţia nu este deloc lipsită de probleme.

Câteva oraşe şi comune din Republica Federală se plâng că au fost luate cu asalt de români şi bulgari cu calificare mediocră sau chiar fără nici un fel de pregătire.

Deşi aceştia sunt mai degrabă o excepţie şi reprezintă o minoritate, opinia publică i-a transformat pe "imigranţii sărăciei" în ţapi ispăşitori, pentru toate neregulile din sistemul social german.

Experţii sunt de părere că planurile coaliţiei de guvernământ de a schimba legislaţia privind dreptul la asistenţă socială reprezintă un pas înaintea unor drepturi pe care tribunalele germane le-ar putea consfinţi românilor şi bulgarilor.

De ce este Germania atractivă pentru imigranţi?

În anul 2014 sunt aşteptaţi peste 450.000 de imigranţi, faţă de 400.000 cât au fost înregistraţi la finele anului trecut. Germania şi Austria se laudă cu cea mai mică rată a şomajului din întreg spaţiul comunitar: cu doar 5 la sută, faţă de nivelul din Spania sau Grecia unde 26, respectiv 28 la sută din total forţei de muncă active sunt şomeri. Pentru români (cu un şomaj atestat oficial de 7,3 procente) ca şi pentru bulgari (unde 13,1 la sută din populaţia activă nu are de lucru), salariile din Germania sunt atractive. Începând din 2015, salariul minim pe economie va fi de 8,50 euro, în vreme ce în România cu muncă cinstită nu câştigi mai mult de 1,06 euro pe oră, iar în Bulgaria chiar mai puţin (echivalentul a 0,95 Euro pe oră).

De ce sunt românii şi bulgarii în centrul atenţiei?

La şapte ani de la aderarea la UE, românii şi bulgarii beneficiază şi ei de dreptul la libera circulaţie începând cu 1 ianuarie 2014. Întrucât piaţa muncii din Germania e preferată de imigranţi, politicienii au aprins şi întreţinut dezbaterea referitoare la abuzarea sistemului de beneficii sociale de către cetăţenii statelor mai sărace din comunitate.

Experţii prognozau valuri de imigraţie după căderea ultimelor bariere pe piaţa muncii. Statistic, în anul 2012, circa 71.000 de români şi bulgari soseau în Germania pentru a rămâne o perioadă mai lungă. Estimările pentru anul în curs prevăd o creştere a imigraţiei cuprinsă între 100.000 până la 180.000 de noi sosiţi din cele două state.

Sunt românii şi bulgarii prea puţin calificaţi?

Mulţi dintre imigranţi îşi găsesc imediat un post: este cazul medicilor. La mijlocul anului 2013, aproximativ 60 la sută dintre românii şi bulgarii, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, stabiliţi în Germania aveau un loc de muncă stabil, după cum dovedea studiul specialistului pe probleme de migraţie Herbert Brücker.

La sfârşitul anului 2013, Agenţia Federală pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţa că circa 137.000 de români şi bulgari erau angajaţi cu forme legale în Germania, însemnând practic o creştere de 24 la sută faţă de anul 2012.

În ultimele luni înainte de intrarea în vigoare a dreptului la liberă circulaţie, numărul celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, originari din România şi Bulgaria a crescut cu circa 60 de puncte procentuale, ajungând la 62.000 de persoane. În plus, tot la finele anului 2013, dintre românii şi bulgarii înregistraţi în Republica Federală, 43.600 beneficiau de ajutorul social de tip Hartz IV, fiind practic vorba despre o majorare cu 51 la sută.

De ce reacţionează guvernul federal de abia acum?

Dezbaterea publică a pornit în momentul în care au căzut ultimele bariere pentru cetăţenii din România şi Bulgaria. Dar subiectul nu este nou: multe oraşe reclamă problemele pe care le ridică numărul mare de imigranţi fără calificare, care nu au şanse să îşi găsească un loc de muncă şi să ducă un trai decent.

Încă din noiembrie 2013, la finalul conferinţei miniştrilor muncii şi celor responsabili de segmentul social se lansa un apel de renunţare la aşa numitele "puncte de atracţie" pentru "migraţia sărăciei din Europa de Est", incluzând pe această listă şi schimbarea alocaţiei pentru copii.

Situaţia se complică şi din punct de vedere juridic, după mai multe decizii privind excluderea de la ajutorul social a imigranţilor care nu caută cu adevărat un loc de muncă. Sunt aşteptate în curând şi deciziile Curţii Europene de Justiţie în procesul intentat de o româncă şomeră, care nu a primit ajutor de şomaj de la Agenţia pentru Ocuparea Foţei de Muncă din Leipzig.

Care sunt drepturile sociale ale imigranţilor din UE?

Toţi cetăţenii din statele comunitare au garantat dreptul de şedere în Germania timp de trei luni. În această perioadă, ei nu beneficiază însă de asistenţă socială, dacă nu pot dovedi că sunt înrudiţi cu persoane care lucrează legal în republica Federală. Cei care obţin un mini venit, în urma prestării unor servicii, pot beneficia de ajutorul social de tip Hartz IV.

De ce se plătesc alocaţii pentru minori care nu trăiesc cu părinţii în Germania?

Alocaţiile sunt garantate cetăţenilor comunitari care domiciliază în Germania, chiar şi fără să lucreze aici, indiferent dacă minorii se află alături de părinţi sau au rămas în ţara de origine. Din nou statisticile atestă că, în decembrie 2013, statul german a plătit alocaţii pentru 24.736 copii cu părinţi bulgari şi pentru 35.719 copii din familii de români. Aceasta în condiţiile în care statul german plăteşte alocaţii pentru 14,30 de milioane de minori.

Din totalul bulgarilor şi românilor care au primit alocaţii, în 3,9 respectiv 9,5 la sută din cazuri minorii trăiau în afara graniţelor Republicii Federale. Comparativ cu alţi beneficiarii, românii şi bulgarii se află pe ultimele locuri. Cel mai mult profită de banii plătiţi de statul german, familiile de polonezi, cu 144.000 de cazuri, urmate de italieni cu 122.500 de minori, de greci (70.800) şi croaţi (49.800).

Responsabilii din ministerul muncii şi al protecţiei sociale vor să condiţioneze alocaţiile de obligativitatea frecventării unei şcoli în Germania. Specialiştii cred că şi numai alocaţiile îi pot convinge pe mulţi să imigreze în Germania, din moment ce o familie cu 4 minori primeşte automat 773 de euro pe lună pentru întreţinerea copiilor. În plus, sunt planificate modificări legislative pentru a exclude abuzarea sistemelor sociale prin declararea, uneori chiar fictivă, a mai multor minori.

În ce măsură au fost abuzate sistemele sociale?

Raportul interimar prezentat de guvernul federal nu cuprinde date concrete privind abuzul, invocată fiind lipsa statisticilor şi dificultatea transformării unor cifre negre în date transparente. Şi totuşi, un sondaj de opinie realizat de grupul ecologist din cadrul Parlamentului de land din Bavaria a scos la lumină doar 10 cazuri de abuzuri săvârşite de români şi nici un caz cu autori bulgari. Comparativ, nu mai puţin de 432 de cetăţeni germani şi 32 de turci încercaseră să fraudeze sistemul asigurărilor sociale în anul 2012.