1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ţările baltice se tem de rachetele ruseşti

Anunţul preşedintelui Medvedev că Rusia va amplasa rachete Iskander în regiunea Kaliningrad oferă un motiv în plus statelor baltice de a se opune negocierilor UE cu Moscova privind un nou tratat de parteneriat strategic

Preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves

Preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves

Pe străzile capitalei Lituaniei, Vilnius, ameninţările preşedintelui Rusiei, Dimitri Medvedev, de a amplasa rachete de tip Iskander în regiunea Kaliningrad – o reacţie la planurile Statelor Unite privind noul scut anti-rachetă – sunt privite cu toată seriozitatea, Lituania avertizând Uniunea Europeană insistent de tendinţele imperialiste ale Rusiei.

Ţările baltice încearcă să găsească siguranţa mult-visată în structurile Uniunii Europene şi ale NATO. Fostele state semnatare ale Pactului de la Varşovia se alătură Alianţei Nord-Atlantice, susţin atacul Statelor Unite în Irak şi critică deschis refuzul „vechii Europe” de a participa la acest atac – toate aceste acţiuni fiind menite de a demonstra Rusiei suveranitatea şi independenţa ţărilor baltice.

Însă războiul din Caucaz trezeşte din nou vechile spaime, mai ales din cauza reacţiilor şovăielnice şi indecise ale Occidentului. Iar acum, când Uniunea Europeană doreşte să reia negocierile cu Moscova privind un tratat de parteneriat strategic, preşedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, atrage atenţia că: „Cred că discuţiile Uniunii Europene cu Rusia privind un parteneriat strategic sunt iluzorii. Un parteneriat strategic nu poate exista cu o ţară care arată un comportament precum cel la care am fost martori în Georgia.”

Mai ales dependenţa ţărilor baltice de energia furnizată de Rusia este punctul slab al acestora, iar Rusia pare a nu ezita să oprească livrările de gaze naturale în cazul disputelor cu unul din aceste state.

„Greşeala pe care o fac ţări precum Estonia sau Georgia este de a demonstra că o democraţie parlamentară, însoţită de libertatea presei şi a cuvântului, este posibilă pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Ceea ce contravine democraţiei controlate din Rusia. Astfel, suntem consideraţi o ameninţare pentru că forma noastră de stat funcţionează”, a adăugat Ilves.

Guvernele de la Vilnius, Riga sau Tallinn solicită mai multă susţinere pentru democraţia din Tblisi, o reducere a barierelor comerciale şi anularea obligativităţii vizelor.

Condiţiile diplomaţiei internaţionale sunt astăzi altele, iar în ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia, chiar şi Washingtonul pare a-şi revizui poziţia.

Politicienii din ţările baltice sunt însă convinşi că Moscova nu se va mulţumi doar cu refuzul NATO de a accepta aderarea Georgiei şi Ukrainei, guvernele de la Vilnius, Riga şi Tallinn considerând că Rusia a declarat toate fostele state membre ale Uniunii Sovietice ca aparţinând de sfera ei de influenţă.