1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Ţări ţinute din scurt

Vizita premierului turc la Berlin, după ce şi-a pus pe butuci statul de drept şi prelungirea listei de personalităţi germane vinovate de evaziune fiscală, iată două din cele mai asiduu comentate chestiuni ale momentului.

Spaţii insuficient de importante se alocă în schimb primului raport al Comisiei Europene pe tema combaterii corupţiei. Der Standard din Viena se foloseşte de prilej spre a reliefa puternicul şi potrivit ziarului austriac simptomaticul clivaj nord-sud care se constată în această chestiune, în care ţările de la miazăzi sunt net mai corupte decât cele de la miazănoapte.

Alţi comentatori introduc criterii politice şi religioase pe lângă cele geografice şi scot în evidenţă corupţia mai amplă din ţările catolice şi ortodoxe, faţă de cele protestante din nord, precum şi situaţia mai problematică din răsăritul, fost comunist, al Europei, faţă de cea din statele scutite de comunism.

„Moscova ţine Kievul din scurt”, afirmă cotidianul elveţian Neue Zürcher Zeitung, referindu-se la „lesa” legată de gâtlejul Ucrainei prin miliardele promise de Kremlin, ca ajutoare, autorităţilor din subordinea preşedintelui Ianukovici.

După demisia premierului ucrainean, Rusia a optat pentru o tactică a aşteptării, reţinând o parte din miliardele făgăduite. „Concomitent, Moscova acuză Europa că ar complota....Tonul”, mai relevă ziarul elveţian, „e aspru. Moscova consideră că extinderea spre est a influenţei europene este un act ostil”. Totuşi „Bruxellesul nu vrea să cedeze”, mai aflăm din acelaşi ziar.

Ucraina rămâne tema de căpătâi a comentatorilor europeni şi occidentali. Nu puţini îi cer UE să facă mai mult spre a-i ajuta pe pro-democraţii şi pro-europenii din opoziţia care demonstrează în Ucraina contra preşedintelui pro-rus, Ianukovici.

Alţii evidenţiază că oficialii Uniunii Europene au şi semnalizat că vor proceda la ajutorarea Ucrainei. Unii vehiculează şi suma necesară, care s-ar apropia de cele 11 miliarde anunţate ca asistenţă de către Moscova. Dar unele glasuri, sensibile fără îndoială, la obiecţiile ruseşti, avertizează. Să nu cumva să intre Europa în concurenţă cu Kremlinul, supralicitând la bursa ajutoarelor.

În fine, în mod notabil, o serie de observatori străini, de pildă din China comunistă, cred că Ucraina s-ar putea afla pe punctul de a se destrăma, ori că Uniunea Europeană va eşua în proiectul ajutorării ucrainenilor, pur şi simplu fiindcă nu va şti cui anume să dea banii.

Frankfurter Allgemeine Zeitung comentează de asemenea deciziile americane şi europene de susţinere a Ucrainei. „Oferta amplifică presiunea exercitată asupra lui Ianukovici”. Ziarul din Frankfurt trimite în context la oligarhii care l-au susţinut pe Ianukovici, dar au varii interese de afaceri în occident şi nu vor să se vadă sancţionaţi. Lor le-ar displăcea de pildă să se vadă subit cu „interdicţii de călătorie sau conturi îngheţate”. Unii, mai relevă acelaşi ziar, „au auzit dezbaterile europene şi americane pe acest subiect şi ştiu că ar putea avea mult de pierdut prin înăbuşirea violentă a unor proteste, care să determine tocmai adoptarea de astfel de sancţiuni”.