1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Ştiri culturale

Daniel Bănulescu şi Ernest Wichner - laureaţii Premiului pentru Poezie Europeană 2005 ; "Eternul dizident "- Un eseu de Norman Manea în cotidianul DIE WELT ; Festivalul filmului Roma la Köln

Don Quijote - Simbol al Poetului?

Don Quijote - Simbol al Poetului?

Acelaşi premiu pe care îl luau în primire cu puţini ani în urmă regretatul Gellu Naum şi bunul său prieten şi traducător Oskar Pastior , îi revine acum poetului Daniel Bănulescu şi scriitorului Ernest Wichner, directorul Literaturhaus-ului din Berlin: Premiul Oraşului Münster pentru Poezie Europeană, în valoare de 15.000 de Euro. Decernarea Premiului are loc în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie, aşa numitul Lyriktreffen care se desfăşoară între 2 şi 5 iunie . În comunicatul de presă al juriului, se menţionează, citez: „ În istoria literară de dată recentă a ereziilor poetice, Daniel Bănulescu ocupă un loc aparte. Hărăzit cu darul provocării estetice, prin care-şi poate transforma ereziile în artă, deja în timpul dictaturii lui Nicolae Ceauşescu Daniel Bănulescu a ştiut să sperie literatura română cu versuri frivole.Alter egoul liric al poetului caută mereu legăturile dintre frumos şi factorul de şoc, plasîndu-se demonstrativ în tradiţia unui estetism radical amoral . In culegerea sa de poeme „Republica Daniel Bănulescu” el dizolvă prin ironie fundamentul aşa zisei republici.

Despre Ernest Wichner, traducătorul culegerii de poeme ale lui Daniel Bănulescu, acelaşi juriu formulează opinii nu mai puţin elogioase. Poetul, prozatorul şi traducătorul Ernest Wichner oferă publicului german de mai mulţi ani încoace, prin transpuneri congeniale, şansa unei pătrunderi fascinante în cele mai importante opere ale literaturii române moderne. La rîndul nostru , îi felicităm pe cei doi laureaţi ai Premiului pentru poezie europeană 2005 – Daniel Bănulescu şi Ernest Wichner .

„Eternul dizident” se intitulează un eseu semnat de Norman Manea, publicat în paginile de foileton ale cotidianului DIE WELT în care autorul face un elogiu al lui Don Quichote, începînd cu constatarea că au trecut 400 de ani de la naşterea acestei capodopere al cărei erou şi autor ni se par a fi mai tineri decît noi înşine. Norman Manea îşi descoperă originile în paginile acestei cărţi pe care a „pre -simţit-o în inimă, încă înainte de a o fi citit...” Autorul eseului mărturiseşte că are sensibilitatea şi experienţa de viaţă a unui est - european motiv pentru care îi este greu să ignore istoria circului sau istoria însăşi. Manea abordează şi tema utopiei nu fără a face trimiteri la Manifestul Partidului Comunist care lansa ideea unei lumi mai bune fără să ne pună la adăpost de sîngeroasa tiranie , aşa încît visul s-a transformat într-o farsă.In „Circul lumii noastre”, Poetul ne apare aidoma Cavalerului Tristei Figuri, prea slab înarmat pentru a face faţă vieţii de zi cu zi. Ca şi Don Quichote, ca şi Cervantes însuşi – artistul aspiră la alte recompense , la alte reguli decît semenii săi obişnuiţi care se mulţumesc să-şi digere existenţa cotidiană. Azi , conchide autorul eseului, în carnavalul pieţii libere scandalul pare a fi revelatorul evenimentelor dar nimic nu este suficient de scandalos pentru a ni se întipări în memorie.Să-i aducem lui Cervantes un omagiu luptînd ca şi el împotriva altor adversari, care sunt orice altceva decît simple mori de vînt: fanatismul religios, terorismul, manipulările politice, simplificările perverse, asocierea belicoasă între un nou mesianism şi supraestimarea donchijotescă .Dar cîtă vreme îl serbăm pe Cervantes, totul nu este încă pierdut.

„A vedea cu alţi ochi” se intitulează săptămîna filmului Roma care se desfăşoară la Köln între 30 mai şi 7 iunie la Centrul de Documentare pentru Civilizaţia Roma, inaugurat de preşedintele Bundestagului Wolfgang Thierse.In cele 7 zile ale festivalului vor fi difuzate 24 de filme despre istoria, despre situaţia actuală şi despre cultura romilor.Printre filmele care vor putea fi vizionate se află şi filmul realizat în 1994 de Sinisa Dragin The Sorrow of Black Gold ,în România, informează nota de presă a festivalului. Filmhaus din Koln deţine cea mai importantă filmografie din lume despre civilizaţia romilor-2500 de pelicule datînd din 1897 pînă în 2005.

  • Data 27.05.2005
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2sm
  • Data 27.05.2005
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2sm