1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Ştiri culturale

Evenimente culturale româneşti în spaţiul de limbă germană, în prima lună a anului 2012.

default

Prezentarea proiectului LINK/ UNIT Viena - Timişoara

Forumul Cultural Austriac a prezentat pe 18 ianuarie la Galeria Recycle Nest din Bucureşti proiectul LINK/ UNIT, desfăşurat între galerii de artă din Timişoara şi Viena. Galeria Jecza din Timişoara împreună cu galeria vieneză Schleifmühlgasse 12-14 au pus bazele unei cooperări între artiştii din Austria şi România. Andrei Jecza şi Denise Parizek, curatorii celor două galerii, atrag atenţia asupra rolului creativ al artistului în elaborarea unor structuri sociale noi. Artiştii nu doar vorbesc despre integrare, ei pur şi simplu lucrează împreună în toată Europa. Plastici sociale şi intervenţii în spaţiul public le permit tuturor trecătorilor să participe la acest proiect.

Scriitorul şi traducătorul Jan Cornelius la ICR Berlin

Institutul Cultural Român din Berlin îşi deschide seria de prezentări de carte din 2012 cu volumul "Despre Google, Dumnezeu şi lume", semnat de Jan Cornelius. Lectura a fost programată pentru vineri, 20 ianuarie 2012, ora 19.00 la sediul institutului.

Jan Cornelius, apreciat datorită traducerii remarcabile în limba germană a romanelor scriitorilor Dan Lungu ("Sunt o babă comunistă" şi "Cum să uiţi o femeie") şi Matei Vişniec ("Omul-pubelă"), este el însuşi autorul unei serii de lucrări satirice şi umoristice şi cărţi pentru copii. Volumul "Despre Google, Dumnezeu şi lume", apărut în anul 2011 la Editura Pop, poate fi definit ca un jurnal în care scriitorul descrie cu mult umor şi ironie fină impresiile sale despre Vest şi Est.

Reacţia presei germane a fost una favorabilă. Matthias Biskupek de la Eulenspiegel spune: "Ce ar fi umorul german fără donatorii săi din est? Marii umorişti germani provin fie din familii evreieşti sau din Balcania sau Livonia, indiferent că se numesc Tucholsky, Roda Roda, Heine, Gernhardt sau F. K. Waechter. Jan Cornelius vine din Banat şi se mulţumeşte astăzi cu Düsseldorf-ul. Din observaţiile sale fine îl auzim pe Svejk şi pe Zoşcenko, şi pentru că Jan Cornelius l-a câştigat pentru ilustraţii şi pe Miroslav Bartak, autorul de cartoons fără cuvinte, amestecul de absurd şi comic este perfect".

Iar postul de radio Westdeutscher Rundfunk punctează: "În cea mai frumoasă tradiţie Heine-Tucholksky-Kishon, Jan Cornelius trece în revistă viaţa de zi cu zi, cu modelele şi neajunsurile ei, pentru a stârni râsul, dar şi pentru a stimula gândirea publicului. Cu umorul său de limbaj, scriitorul originar din România creează cu succes nişte piese admirabile, în linia artei satirice a renumiţilor săi predecesori.“

Jan Cornelius s-a născut în 1950 la Reşiţa. Scriitorul şi publicistul german trăieşte la Düsseldorf din 1977. A studiat franceza şi engleza, a lucrat ca profesor la Duisburg şi Düsseldorf. Jan Cornelius scrie proză satirico-umoristică, cărţi pentru copii şi texte de cabaret. Colaborează la reviste satirice (Eulenspiegel, Nebelspalter) şi scrie satire, glosse, piese radiofonice pentru diferite posturi de radio, în principal pentru Westdeutscher Rundfunk.

Literatura de limbă germană din România după 1989

Cercul Cultural Româno-German va organiza duminică, 29 ianuarie, ora 16.00, la Melanchthon Akademie Köln o întâlnire cu tema Literatura de limbă germană din România după 1989. În deschidere vor fi prezentate câteva secvenţe din filme documentare, ca o introducere în atmosfera convieţuirii spirituale ale diferitelor naţionalităţi din România.

Potrivit referentului Ingmar Brandsch, literatura de limbă germană (cum este cea din România) îşi datorează în prezent existenţa în principal creaţiilor lirice, epice sau dramatice - de un remarcabil nivel literar - ale unor autori a căror limbă maternă este româna.

Un proces similar are loc şi în cazul şcolilor din România cu predare în limba germană. Acestea continuă să funcţioneze în mare parte datorită interesului crescând manifestat de tinerii de o limbă maternă diferită (română, maghiară, ş.a.)

Ingmar Brandsch a studiat filologia germană, romanică şi slavă la Bucureşti şi apoi istoria, teologia evanghelică şi pedagogia la Köln. Este membru al unor societăţi literare, a fost distins cu premii în 1968 şi 1987 în Germania şi este autorul a numeroase povestiri, eseuri, reportaje, satire, poezii şi drame – inclusiv scenarii radiofonice. A funcţionat ca profesor de liceu şi bibliotecar în oraşul său natal Braşov şi apoi ca asesor de studii şi profesor la Köln.

În prezent, Ingmar Brandsch predă la gimnaziul seral, secţia din penitenciarul Köln, pentru tineri foşti delincvenţi, în curs de resocializare.

Carmen Sylva, o regină renană pe tronul României

Institutul Cultural Român din Berlin organizează în luna ianuarie, în parteneriat cu Societatea Româno-Germană, o prezentare de carte dedicată reginei Elisabeta (1843-1916), cunoscută publicului sub pseudonimul artistic Carmen Sylva. Ediţia în limba germană a biografiei scrisă de Gabriel Badea-Păun şi publicată la Editura Humanitas cu titlul "Carmen Sylva. Uimitoarea regină Elisabeta a României", a apărut în anul 2011 la Editura Ibidem, Stuttgard, sub traducerea Silviei I. Zimmermann.

Personalitate deosebit de complexă, Carmen Sylva a scris poezii, romane, cântece şi basme şi a fost distinsă de Académie Française. Poezia ei a fost sursă de inspiraţie pentru 20 de compoziţii ale lui George Enescu.

A cules basme româneşti, le-a rescris în variante adaptate ("Basmele de la Peleş") şi a compus cântecul de luptă "De pază pe Dunăre", cântat de trupele române în 1877 în războiul împotriva turcilor. În calitate de regină, şi-a folosit cu multă abilitate prestigiul dobândit ca scriitoare, pentru un renume mai bun al României în străinătate.

Autor: Alina Mitroescu
Redactor: Medana Weident