Ştiri culturale | Cultură | DW | 29.12.2011
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Ştiri culturale

Germania va restitui unui argentinian două tablouri furate de nazişti.

Briefmarke der Deutschen Post AG aus dem Jahre 1995, Gutshof in Dangast von Karl Schmidt-Rottluff Datum 12. Januar 1995 Quelle Deutsche Post AG, scanned by Steveurkel Urheber Jünger für das Bundesministerium für Post und Telekommunikation und die Deutsche Post AG

"Gutshof in Dangast" de Karl Schmidt-Rottluff pe un timbru postal

În urma unei lungi dispute judiciare, Germania va înapoia descendentului unui colecţionar evreu două picturi expresioniste extrem de valoroase, furate de nazişti.

Roberto Graetz este unicul moştenitor al lui Robert Graetz, producător de textile şi colecţionar de obiecte de artă, deportat de nazişti în 1942 şi asasinat în 1945.

Argentinianul a solicitat în urmă cu zece ani restituirea celor două tablouri, "Gutshof in Dangast" (1910) şi "Autoportret" (1920), ambele creaţii ale pictorului expresionist Karl Schmidt-Rottluff, estimate la peste trei milioane de euro.

În lipsa unui acord, cele două părţi au ajuns în faţa comisiei create în 2003 pentru clarificarea posibilelor jafuri naziste. În urma cercetărilor, specialiştii au recomandat restituirea celor două tablouri, a anunţat Ministrul german de stat pentru Cultură şi Media, Bernd Neumann.

"Datorită întregii situaţii istorice, a persecutării lui Robert Graetz şi a lipsei unor probe concrete împotriva lui, se pare că urma celor două tablouri s-a pierdut în timpul persecutărilor naziste şi acum trebuie să le înapoiem din acest motiv", a declarat Jutta Limbach, preşedintele Curţii Constituţionale Germane.

Sculptură din bronz, furată la Londra

O valoroasă sculptură din bronz, creată de celebra artistă britanică Barbara Hepworth, a fost furată dintr-un parc din Londra, cel mai probabil de hoţii de fier vechi. Opera de artă era asigurată pentru suma de 600.000 de euro şi fusese amplasată în parcul Dulwich în 1970.

Marţi, autorităţile locale au stabilit o recompensă de 1200 de euro pentru oricine poate da informaţii care ar putea conduce la arestarea şi pedepsirea hoţilor.

Autorităţile cred că opera de artă, una dintre cele şase create de celebra artistă, a fost vizată pentru a fi valorificată în centrele de colectare a fierului vechi.

Sculptura era asigurată pentru 600.000 de euro, dar se crede că adevărata ei valoare era mult mai mare. Dacă va fi topită pentru a fi vândută la fier vechi, hoţii ar urma să primească pentru ea 900 de euro.

Creşterea preţului metalelor precum cupru, plumb şi bronz, a determinat înteţirea cazurilor de furt de obiecte din aceste materii prime, dispariţia de şine de cale ferată, de linii telefonice sau chiar de monumente comemorative. Poliţia estimează că aceste infracţiuni provoacă economiei pierderi anuale de aproape 850 de milioane de euro.

Obictele lui Michel Jackson, scoase la licitaţie

Obiectele din ultimul domiciliu în care Michael Jackson a locuit împreună cu cei trei copii ai săi au fost vândute prin licitaţie pentru aproximativ un milion de dolari. Potrivit declaraţiilor preşedintelui casei de licitaţii Julien's, obiectele au fost licitate pentru preţuri de trei ori mai mari decât cele anunţate iniţial.

Printre cele mai bine cotate obiecte s-a numărat o tablă neagră, amplasată în bucătăria megastarului, pe care copiii îi scriseseră mesajul "Te iubim, tati. Zâmbeşte, este gratis" şi care s-a vândut cu 5.000 de dolari. O altă piesă de mobilier, vândută pentru 18.750 de dolari, a fost un dulap pe a cărui oglindă artistul îşi notase un mesaj de automotivare.

Solstiţiul de iarnă

În cel mai vechi observator solar din lume, situat în localitatea Goseck din Saxonia Anhalt s-a sărbătorit joi cea mai scurtă zi din an. Cercul de la Goseck, este o structură neolitică formată dintr-un set de şanţuri concentrice de 75 de metri şi două palisade în formă de inel, ale căror porţi sunt amplasate în locuri strategice. Cea mai scurtă zi a anului a fost celebrată joi la Goseck prin prelegeri, excursii şi parade cu lampioane.

Începând de joi, 22 decembrie, zilele au început să crească din nou. Tocmai din acest motiv, solstiţiul de iarnă era, şi în urmă cu 2000 de ani, un motiv de sărbătoare şi poate nu întâmplător, în calendarul iulian constituia prima zi de Crăciun.

Solstiţiul marchează fiecare dintre cele două momente ale anului în care Pământul se găseşte la cea mai mare distanţă de Soare: 21 iunie, când în emisfera boreală a Pământului este cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte a anului şi 22 decembrie, când în emisfera septentrională se înregistrează cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte din an.

Între anul sideral şi cel calendaristic este o diferenţă de circa şase ore, iar ziua suplimentară intercalată la finele lunii februarie este necesară aproximativ o dată la 4 ani. Fără aceasta, anotimpurile ar începe să se deplaseze faţă de calendar, astfel încât, în aproximativ 700 de ani, luna iulie s-ar transforma, în emisfera nordică, într-o perioadă de iarnă.

Autor: Alina Mitroescu
Redactor: Petre Iancu