1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Ştefan cel Mare şi politica de azi

Au început astăzi la Bucureşti manifestările dedicate comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, iar de mîine ele vor continua la Putna cu largă participare oficială. Dincolo de aspectul politico-simbolic al manifestărilor, preşedintele Iliescu va căuta cu această ocazie să găsească o platformă pentru refacerea legaturilor cu republica Moldova.

Preşedintele Iliescu l-a invitat pe omologul său Vladimir Voronin la Putna. Invitaţia a sunat cît se poate de firesc la Bucureşti, dar la Chişinău pare o capcană întrucît Ştefan cel Mare este simbolul cel mai puternic şi mai autentic al unităţii Moldovei din dreapta şi stînga Prutului. Voronin, care s-a întîlnit cu preşedintele României la reuniunea NATO de la Istanbul a pus o condiţie şi anume redactarea unei declaraţii din care să reiasă mai clar că România nu are planuri ascunse cu Republica Moldova. În limbaj diplomatic ar fi vorba de recunoaşterea statalităţii Republicii şi aşa mai departe, adică de aparente truisme diplomatice, menite să smulgă acceptul Bucureştiului pentru politica pro-moscovită dusă la Chişinău. Probabil că Voronin nu va veni Putna, pentru că România nu are motive să facă aceste compromisuri, mai ales acum ca membru deplin al NATO.

Dar şi fără aceste interese diplomatice, evocarea lui Ştefan ar fi adunat la Putna înalte oficialităţi ale statului. Este într-un fel ciudată obstinaţia cu care liderii social-democraţi organizează o sărbătoare într-o atmosfera publică caracterizată de o maximă apatie.

Figura lui Ştefan cel Mare conţine însă un filon pe care liderii politici de azi încearcă să-l exploateze la maximum. În prag de admitere în UE, domnul Moldovei din secolul al 15-lea este prezentat cu precădere ca apărător al Creştinătăţii, ca grănicer al lumii civilizate ameninţate de năvălirile barbare. Este o versiune la care românii ţin foarte mult în încercarea aceasta de ultimă oră de a-şi defini o mai certă identitate europeană. Cu toate că există riscul ca această definire să cadă prea repede în desuetudine, într-o Europă care va lăsa încetul cu încetul pe planul al doilea ideea temeiurilor creştine şi va începe negocierile de aderare cu Turcia. Europa lărgită va fi prea puţin sensibila la acest tip de mitologie, care riscă să se piardă într-o minoră anecdotică.

Există apoi miza internă. PSD s-a străduit în ciuda remanierilor ideologice din ultimii patru ani să păstreze etosul naţional şi cultul eroilor. Iar Adrian Năstase a făcut, spre amuzamentul cordial al turcilor, mult caz de sabia lui Ştefan cel Mare care se află într-un muzeu la Istanbul. Pe de altă parte liderii politici au ocazia de a-şi reconfirma relaţia privilegiată cu ierarhia Bisericii ortodoxe, întrucît Stefan cel Mare a fost canonizat devenind un sfînt din calendarul ortodocşilor români. Aşadar este o dublă sărbătoare, laică şi religioasă, dar care va fi utilizată cu precădere pentru a consolida profilul patriotic şi european al liderilor social-democraţi.

  • Data 30.06.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B38F
  • Data 30.06.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B38F