1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Şomaj pentru români

O familie de imigranţi români a câştigat în instanţă dreptul la asistenţă socială în Germania. Aproximativ 130.000 de persoane ar putea beneficia de pe urma acestei sentinţe, spre disperarea primăriilor.

Ministrul german de Interne şi autorităţile locale din Republica Federală au primit din partea justiţiei o lovitură care s-ar putea să coste mult bugetele comunale: o familie de imigranţi din România a obţinut dreptul la asistenţă socială.

"Hartz IV" nu spune prea mult românilor. Peter Hartz este un fost manager german, adus de către ex-cancelarul Gerhard Schröder din fruntea companiei Volkswagen în structurile guvernamentale pentru a reforma piaţa muncii şi sistemul social federal. Mai multe proiecte de lege au fost avansate Parlamentului, fiind adoptate după ce le-au fost aduse diverse amendamente. Hartz IV, cel de-al patrulea palier al conceptului reformist, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, este limita minimă a ajutorului de şomaj şi social oferit în Germania şi se adresează celor care nu au avut de mult timp un loc de muncă. În 2013, nivelul financiar al acestui suport oferit de către autorităţi este de 382 de euro, la acesta adăugându-se sprijin pentru plata locuinţei şi a îngrijirii medicale. În cazul cuplurilor, asistenţa poate fi oferită ambilor parteneri, inclusiv copiilor acestora.

Tribunalul social din Essen a decis ca cetăţenii europeni fără loc de muncă şi care trăiesc de ceva vreme în Germania să poată beneficia de programul Hartz IV. Decizia a fost luată ca urmare a unei cereri depuse de o familie de origine română din Gelsenkirchen. Cei patru membri ai familiei solicitaseră, în 2010, asistenţă socială în calitate de persoane aflate în căutare de loc de muncă. Serviciul de plasare a forţei de muncă în arondismentul căruia se aflau şi căruia i s-au adresat, le-a respins cererea, argumentând că normele europene în vigoare nu implică servicii de protecţie socială pentru cetăţenii din statele UE care se mută în Germania şi caută de lucru. Justiţia germană a apreciat, însă, că, la data formulării cererii de asistenţă socială, familia care a depus plângere împotriva refuzului cu care a fost tratată locuia de un an în Republica Federală iar tatăl familiei a încercat, în perioada respectivă, de mai multe ori să obţină un loc de muncă. În perioada în care bărbatul a căutat un loc de muncă (de la mijlocul lui 2010 până în noiembrie 2011), familia trăia din indemnizaţia de creştere a celor doi copii şi din mărunţişul obţinut prin vânzarea publicaţiei tipărite în beneficiul persoanelor fără adăpost. Judecătorii au apreciat că la vremea aceea, familia câştiga în jur de 600 de euro, apreciind, totodată, că activitatea de vânzător al publicaţiei persoanelor fără adăpost nu este o muncă plătită ci o formă de cerşit. Între timp, mama celor doi copii are, de doi ani, un loc de muncă plătit cu 200 de euro, ca femeie de serviciu.

Conform estimării autorităţilor, aproximativ 130.000 de persoane ar putea beneficia de pe urma antecedentului creat la Essen de familia de români. Sentinţa pronunţată joi este atacabilă.