1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

"Şocul cultural" în afacerile româno-germane: Ce-i de făcut?

Multe probleme în relaţiile economice cu Europa de Est se datorează deficienţelor în comunicarea interculturală, sunt de părere Dieter Flader şi Sigrun Comati. Cartea "Kulturschock" oferă soluţii pentru manageri.

default

Partenerii de afaceri din România, Bulgaria şi Polonia le-au provocat dureri de cap managerilor germani. Aceasta este concluzia descurajatoare a unui articol din "Times Online" cu titlul sugestiv "Multe firme germane se retrag de pe frontul de est".

Românii şi polonezii nu au simţul loialităţii, şi pleacă peste noapte de la o firmă la alta, pentru doar 10 euro pe lună în plus. De altfel, angajaţii din Europa de est nu par prea preocupaţi de calitatea muncii şi trebuie controlaţi permanent. Iar în Polonia, mai dispar din când în când şi maşinile firmei germane... Aceste probleme sunt doar începutul unei lungi liste de doleanţe, potrivit rezultatelor studiilor realizate de Dieter Flader şi Sigrun Comati, autori ai cărţii "Kulturschock: Interkulturelle Handlungskonflikte westlicher Unternehmer in Mittelost- und Südosteuropa" (Şocul cultural: Conflicte de acţiune interculturale ale managerilor occidentali în Europa Centrală şi de Sud-Est). Publicaţia apărută recent la editura pentru Ştiinţe Sociale din Wiesbaden reuneşte rezultatele unor studii ştiinţifice despre dificultăţile de comunicare interculturală cu studii de caz din România, Bulgaria şi Polonia, fiind în acelaşi timp o carte ştiinţifică şi un manual practic pentru întreprinzătorii germani prezenţi în aceste ţări. Studiul evită, din fericire, clişeele legate de aşa-numitul "specific naţional" sau de difuzele "mentalităţi tipic româneşti", ci oferă explicaţii socio-culturale şi istorice concrete, luând mereu în considerare atât perspectiva occidentală, cât şi cea est-europeană. Astfel, studiile de caz din mediul de afaceri intercultural nu sunt o serie de istorii despre aşa-zisele ciudăţenii ale angajaţilor români sau polonezi, ci ridică mereu întrebarea: Cu ce a greşit managerul german? În ce măsură au dat greş modelele culturale cu care a fost obişnuit?

Urmările ocupaţiei străine şi ale comunismului

"Probleme interculturale în Polonia şi România nu sunt problemele polonezilor şi ale românilor, ci urmările logice ale secolelor întregi de ocupaţie străină şi ale sistemului economic autoritar al birocraţiei socialiste", explică Dieter Flader, profesor de lingivistcă şi specialist în comunicare interculturală la Berlin.

Problemele managerilor germani se explică în primul rând prin ignoranţa faţă de aceste diferenţe istorice şi politice între est şi vest, potrivit autorilor cărţii "Kulturschock". Flader a mai subliniat că există riscul ca directorii occidentali să fie percepuţi drept "ocupanţi străini" în urma acestei istorii, în special în cazul în care îi tratează pe angajaţii esteuropeni cu aroganţă. În acest caz se ajunge foarte repede la opoziţia "noi" - "ei", şi la modelul şefilor cu care oamenii nu se identifică, la fel ca în perioada comunistă.

Traducătoarea Sigrun Comati, expertă în limba şi cultura bulgară şi o bună cunoscătoare a realităţilor din Bulgaria şi România, a explicat că există o serie de probleme care apar deja în procesul de recrutare a personalului. Managerii germani sunt obişnuiţi ca fiecare candidat să dispună de referinţe detaliate de la ultimul loc de muncă, în timp ce candidaţii români au în general doar un simplu certificat care consemnează durata fostei angajări, fără a menţiona detalii despre aptitudinile şi personalitatea angajatului.

"Managerii germani trebuie să adopte un alt stil de conducere"

Potrivit autoarei Sigrun Comati, există însă şi aspecte mult mai grave:

"Cea mai mare problemă pentru managerii germani este controlul permanent al evoluţiei muncii. Aici există moduri de comportament din partea românilor pe care germanii nu le înţeleg, explicabile prin vechiul sistem comunist. De pildă, în ceea ce priveşte progresele. Dacă un şef german îi întreabă pe angajaţii români cum evoluează producţia, aceştia răspund mereu că totul merge bine. Problemele sunt ascunse cu grijă din cauza unei frici permanente de posibile sancţiuni."

Ce este, deci, de făcut?

"Managerii germani trebuie să adopte un alt stil de conducere decât în Occident, să urmărească mereu cu atenţie cum evoluează lucrurile. Trebuie în acelaşi timp să le ofere angajaţilor români posibilitatea de a-şi dezvolta aptitudinile la locul de muncă. Românii sunt obişnuiţi cu şefi mai autoritari decât germanii, cu o personalitate puternică, şi îşi doresc lideri care acordă atenţie problemelor lor personale", explică Sigrun Comati. "Le recomand întreprinzătorilor germani să se elibereze de temerile lor tipice în relaţia cu angajaţii esteuropeni. Românii dispun de un talent deosebit în a improviza, îi admir mult pentru acest lucru şi am constatat că reuşesc să rezolve situaţii de criză cu o ingeniozitate care le lipseşte germanilor. Şi ceea ce este şi mai important: în România există tot mai multe forţe de muncă tinere, cu studii superioare şi cunoştiinţe excelente de limbi străine."