1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Şi mai multe ziduri împotriva refugiaţilor?

Mii de refugiaţi aleg "ruta balcanică", în căutarea unui trai fără război şi sărăcie. Nici zidurile nu par a-i opri din drum. În cel mai rău caz, caută noi rute.

Gardul ridicat de Ungaria la graniţa cu Serbia

Gardul ridicat de Ungaria la graniţa cu Serbia

Gardul de sârmă ghimpată, de 175 de km, ridicat la graniţa ungaro-sârbă, cu două zile înainte de finalizarea lui. Guvernul de la Budapesta este mândru tare şi peste două treimi dintre unguri sunt de acord cu această măsură. Refugiaţii nu se arată prea impresionaţi de barieră, găsind mereu câte o posibilitate pentru a se strecura spre Ungaria. Până la finele lunii octombrie, o a doua astfel de stavilă, de data aceasta cu o înălţime de peste 4 metri, ar urma să protejeze ţara şi Uniunea Europeană de invazia refugiaţilor. Statele din zonă observă cu mare atenţie aceste evoluţii, temându-se că mii de refugiţi vor căuta noi rute, care i-ar putea aduce pe teritoriul lor.

Bulgaria a ridicat încă de anul trecut un gard lung de 30 de km, la graniţa de sud-est, cu Turcia, pentru a-i ţine la distanţă pe azilanţii sirieni. Acum gardul urmează a fi extins până la 160 de km. Şi la graniţa cu Macedonia au fost staţionaţi militari şi blindate. Guvernul justifică măsura ca fiind una "preventivă", pentru o mai atentă observare a punctelor de trecere. Deşi refugiaţii nu au luat încă cu asalt Bulgaria, atmosfera din ţară este tensionată. Premierul Boiko Borisov apără decizia de la graniţa cu Macedonia: "Soldaţii au fost staţionaţi pentru a impune respect şi a-i păzi pe cetăţenii din zonă".

Căminele de azilanţi sunt "extinse preventiv"

În România a fost convocat săptămâna trecută Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, întrunire în cadrul căreia ministrul de interne Gabriel Oprea a anunţat intensificarea măsurilor de siguranţă de-a lungul celor aproape 550 de km de graniţă cu Serbia. Chiar dacă România nu este direct afectată de creşterea "presiunilor migraţioniste", Oprea a cerut "tuturor membrilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență să avem o atitudine responsabilă și să acționăm în mod preventiv pentru limitarea oricăror riscuri la adresa securității naționale". De asemenea, ministrul de interne a mai anunţat că se analizează "oportunitatea dezvoltării preventive a infrastructurii necesare pentru creșterea capacității de primire și gestionare a unui număr sporit de imigranți, aceasta în condițiile în care avem la dispoziție, la nivelul întregii țări, șase centre regionale de cazare pentru solicitanții de azil, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%."

Gardul de sârmă ghimpată, care desparte Bulgaria de Turcia

Gardul de sârmă ghimpată, care desparte Bulgaria de Turcia

Nici autorităţile croate nu identifică în acest moment vreun "pericol sporit privind un eventual val de refugiaţi", după cum se arată într-o comunicat oficial al Ministerului de Interne. Analiştii consideră însă că ţara ar putea deveni "o rută alternativă", în cazul în care refugiaţii nu pot ajunge în spaţiul Schengen trecând graniţa sârbo-ungară.

Premierul Croaţiei, Zoran Milanovic, a anunţat că guvernul nu are niciun plan concret pentru preluarea şi cazarea refugiaţilor. Nici UE nu are un astfel de plan. În principiu însă şi trecând prin experienţa războiul de la începutul anilor '90, când sute de mii de croaţi au devenit refugiaţi, Croaţia este dispusă să fie solidară cu cei aflaţi la nevoie - "în limita propriilor posibilităţi".

Adepţi pentru modelul ungar?

Este bine ştiut că Bulgaria, România şi Croaţia nu fac parte din spaţiul Schengen, astfel încât, potrivit analiştilor, vor rămâne prea puţin atractive pentru refugiaţi. Slovacia, în schimb, este parte a teritoriului în care este permisă libera circulaţie a persoanelor, putând deveni astfel o alternativă, după cum cred şi autorităţile de la Bratislava. În cazul în care refugiaţii nu vor mai reuşi să intre în spaţiul Schengen ca până acum, atunci graniţa slovaco-ucraineană ar deveni altenativa necesară pentru a ajunge în zona comunitară. Vineri urmează să se întâlnească la Praga reprezentanţii aşa-numitelor "State de la Vişegrad". Şefii guvernelor din cele patru state comunitare central-est-europene Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia planifică, după cum a anunţat premierul slovac Robert Fico, o strategie comună "pe problema refugiaţilor". Rămâne de văzut dacă modelul Ungariei va fi adoptat şi de alte state.

Tema este controversată în toate aceste state. O minoritate, deocamdată restrânsă, alimentează momentan temerile de un posibil "import de terorişti odată cu refugiaţii" şi de o islamizare a societăţii. Politicienii naţionalişti şi extremişti intensifică şi mai mult aceste discuţii.

Majoritatea populaţiei din aceste state este încă dispusă să acorde ajutor umanitar azilanţilor. Când este vorba însă de repartizarea refugiaţilor în toate statele comunitare, mulţi sud-europeni devin sceptici. "Situaţia noastră este cu mult mai rea decât a occidentalilor, aşa încât săracii refugiaţi nu vor avea aici o viaţă mai bună." Oamenii din Africa sau Orientul Apropiat care au luat calea pribegiei cunosc bine situaţia şi vor cu toate mijloacele să îşi atingă ţelul. Pentru cei mai mulţi dintre ei acest ţel este Germania.

Vă mai recomandăm