1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Şi în Germania există corupţie

În noul raport global asupra corupţiei, al organizaţiei Transparency International, Germania se clasează pe un loc bun. Cu toate acestea, şi în cazul Republicii Federale, specialiştii au constatat deficienţe.

default

Din punct de vedere penal, fostul cancelar german Gerhard Schröder nu poate fi acuzat de copruţie. În orice caz, renumitul politician social-democrat n-a încălcat legea când, la câteva luni de la înfrângerea sa la alegerile parlamentare din 2005, a devenit şeful consiliului de supraveghere al consorţiului "Nord Stream". Dar noua funcţie a fostului cancelar le-a lăsat un gust amar multora, este de părere Christian Humborg - directorul Transparency International Germania.

Construcţia gazoductului ce leagă Rusia de Europa trecând prin Marea Baltică a generat numeroase controverse politice, economice şi ecologice. În calitate de şef al guvernului, Schröder a încurajat acest proiect. În ochii fostului cancelar german, partenerul său rus, Vladimir Putin, e un "democrat desăvârşit". Implicarea lui Gerhard Schröer în această afacere n-a fost privită cu ochi buni şi din cauza faptului că acţionar majoritar în consorţiul Nord Stream (51%) este nimeni altul decât concernul Gazprom.

Dar ce au în comun cu corupţia, fostul cancelar şi Nord Stream? Aparent, mai nimic. În realitate, multe. Organizaţia TI defineşte corupţia ca fiind "folosirea abuzivă a puterii în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup". Anual, IT dă publicităţii aşa-numitul "indice de percepţie a corupţiei" - care reflectă opinia oamenilor de afaceri şi a analiştilor din întreaga lume, inclusiv a experţilor din ţările evaluate. Sondajele utilizate în vederea elaborării acestui indice conţin întrebări legate de folosirea incorectă a funcţiei publice în beneficiu particular, punând accentul pe luarea de mită sau delapidare. Conform actualului indice, Germania se situează pe locul 14 din 183 de ţări.

În plus, faţă de obişnuitul clasament, TI a efectuat pentru prima dată din 1995 încoace şi o altă verificare, valabilă numai pentru Europa. În 25 de ţări a fost elaborat un aşa-numit "raport de integritate". Verificate au fost, printre altele, guvernele, parlamentele, justiţia şi partidele politice. TI a analizat măsurile anti-corupţie din aceste ţări, transparenţa şi controlul. Organizaţia a renunţat totuşi la întocmirea unui clasament din cauza diferenţelor majore între structurile publice şi particulare din aceste state.

Bundestag / Plenum / Berlin

Bundestag Berlin

Germania ignoră convenţia ONU

Conform TI, integritatea sistemului german este apreciată ca fiind "bună către foarte bună". Cu alte cuvinte: Germania aplică măsuri eficiente în vederea corectitudinii şi transparenţei în competiţia economică, dar şi în relaţia dintre cetăţeni şi clasa politică.

În ciuda notelor bune pe care organizaţia TI i le-a acordat, politica germană încă se mai confruntă cu anumite probleme, cum ar fi parlamentarii mituiţi. Desigur, mita este inclusă în Codul Penal, dar numai vânzarea-cumpărarea de voturi în Parlament constituie infracţiune penală.

În Convenţia intrată în vigoare în 2005 şi ratificată, între timp, în 160 de state, dar nu şi în Germania, ONU solicită măsuri suplimentare împotriva corupţiei. Pentru a putea respecta Convenţia, Parlementul german ar trebui să modifice legea. În acest sens, social-democraţii (SPD) au elaborat un proiect cu propuneri mai dure în cazul parlamentarilor corupţi.

Dar conservatorii (CDU/CSU) şi liberalii (FDP), aflaţi la putere, sunt împotriva modificării legii. În opinia directorului TI Germania, Christian Humborg, Berlinul "se face de râs" când cere altor ţări să combată corupţia, dar nu se grăbeşte să implementeze Convenţia ONU. Humborg este convins că Germania nu se va mai putea eschiva multă vreme.

Transparency International Deutschland Nationaler Integritaetsbericht Deutschland

Transparency International

Donaţii pentru parlamentari

Un alt punct vulnerabil al politicii germane ar fi, conform TI, modul de acordare-primire a donaţiilor. Conform legii în vigoare, parlamentarii sunt obligaţi să facă publice numai donaţiile directe cu o valoare mai mare de 10.000 de euro. În opinia lui Humborg, suma este mult prea mare. În plus, susţine el, donaţiile către parlamentari lasă mult mai uşor impresia de "serviciu contra serviciu".

Un instrument eficient în asigurarea transparenţei ar fi crearea unui "registru naţional de lobby" în care să fie obligaţi să se înregistreze toţi oamenii de afaceri şi avocaţii implicaţi în acţiuni comune cu parlamentari germani, ministere sau autorităţi. O evidenţă similară există încă din 1972 însă aceasta este le rezervată asociaţiilor şi se bazează pe voluntariat.

Zilnic, mii de lobby-işti aflaţi în cartierul guvernamental de la Berlin exercită influenţă asupra politicienilor şi, implicit, asupra legislaţiei germane. Pentru a face mai transparentă această practică legală, organizaţia Transparency International solicită şi o aşa-numită "amprentă legislativă" din care să reiasă limpede cine, sub ce formă şi în ce măsură a participat la elaborarea unei legi. În prezent, în Germania, nici această propunere nu are sprijinul majorităţii politice.