1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Şapte. Femei, destine, lumi.

Şapte femei din şapte lumi diferite. Şapte destine sintetizate şi prezentate, la Bruxelles, într-o piesă de teatru-documentar, de şapte femei-politician din toate grupurile reprezentate în Parlamentul European.

default

Piesa "Seven" - Renate Weber MEP - ALDE (a 2-a din dreapta)

Mo Sochua. Mukthar Mai. Farida Azizi. Inez McCormack. Hafsat Abiola. Anabella de Leon. Marina Pisklakova. Vin din ţări în care eşti învăţat de mic să nu visezi. Cele şapte personaje din piesa-documentar regizată de Hedda Krausz Sjörgen, de la Compania Naţională Suedeză de Teatru Nomad, nu au pierdut timpul visându-şi viaţa, ci au pornit să-şi trăiască visele.

Mukthar Mai s-a născut într-un colţ sărac şi fundamentalist din Pakistan. Era analfabetă. A fost violată şi umilită în satul ei. În loc să-şi poarte umilinţa, s-a revoltat. A dat în judecată satul, a câştigat procesul şi, în loc să plece cu banii în lume, departe de cei ce i-au făcut rău, a construit o şcoală, acolo, acasă, în satul ei.

Când Marina Pisklakova a decis să se îngrijească de soţiile abuzate din Rusia, viaţa i-a devenit un coşmar. Pe scena de la Bruxelles, rolul Marinei a fost interpretat de Renate Weber. Cu ani buni în urmă, europarlamentarul liberal de astăzi a fost implicată în susţinerea internaţională a campaniei duse de activista rusă: "Era o colaborare la nivel european, era vorba despre o reţea de organizaţii care apărau drepturile femeilor şi, mai ales, lucrau în combaterea violenţei domestice. Reţeaua se numeşte ANNA, din Rusia, iar fondatoarea ei era Marina Pisklakova-Parker. A fost extrem de simplu să mă identific cu ea, pentru că n-am putut decât să-mi aduc aminte de începuturile mele în lumea ONG-urilor din România, când lumea se uita la mine ca la o altă arătare: ce e aia, să te laşi de avocatură, de unde puteai să faci bani - şi începeai să faci bani adevăraţi - şi să intri în lumea ONG-urilor, pentru idealuri, să te baţi pentru respectarea drepturilor omului?"

"Să nu păstrăm tăcerea în noi"

Schauspiel Seven Brüssel Belgien

De la stânga la dreapta: Hafsat Abiola, Mo Sochua, Judith Sargentini (MEP-Verzii)

Mu Sochua este, într-o oarecare măsură, o Marina Pisklakova a Cambodgiei. Când războiul a izbucnit în ţara sa, părinţii au trimis-o în Franţa. După ce şi-a terminat studiile, după ce s-a terminat şi războiul, s-a întors acasă. Ani buni a luptat împotriva violenţei domestice şi a prostituţiei juvenile, atât de răspândite în Cambodgia. Într-un final a ajuns ministrul Familiei. Acum este parlamentar în băncile Opoziţiei şi a fost, pentru o seară, la Bruxelles, spectator la propria-i viaţă: "Trebuie să comunicăm. În lumea noastră, comunicarea este obligatorie. Nu putem trăi într-o cutie. Dacă nu avem teatru, dacă nu avem muzică, dacă nu avem poezie, păstrăm tăcerea în noi. Şi, tăcând, devenim parte a problemei. De fapt, vrem să fim - şi trebuie să fim - parte a soluţiei".

În sală, alături de Mu Sochua, s-a aflat şi Hafsat Abiola. În Nigeria nu a interesat-o politica. Nici ca studentă în Statele Unite nu i-a dat importanţă, până când cineva din campus i-a propus să se alăture unei mişcări de susţinere a unui politician nigerian de opoziţie, încarcerat. Era chiar tatăl ei. Viaţa i s-a schimbat după ce ambii părinţi i-au fost ucişi pentru că solicitau drepturi civile. Hafsat a ales să vorbească celor ce au asistat la punerea în scenă a poveştii celor şapte destine prin versurile unui poet indian: "Nu mă rog să fiu ferită de pericole, ci să nu-mi fie teamă în faţa lor. Nu mă rog pentru aliaţi în luptele vieţii, ci pentru a fi eu puternică în faţa lor. Vă mulţumesc."

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz