1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Şantaj politic cu dosarele de Securitate

Dosarele Securităţii continuă să reprezinte în România un instrument utilizat împotriva adversarilor politici. Cu puţin timp înainte de alegeri, Armata a scos din arhivele sale, la cererea unei instanţe judecătoreşti, un document privitor la relaţiile dintre Traian Băsescu şi Direcţia de contrainformaţii militare. Totuşi toţi deţinătorii de arhive, solicitaţi anterior de CNSAS, au pretins că nu deţin nici un document referitor la Traian Băsescu.

Purtătorul de cuvînt al Armatei, colonelul Gelaledin Nezir, a fost nevoit să explice că, în realitate, CNSAS nu a ştiut ce să ceară. Potrivit colenelului Nezir, CNSAS a cerut într-adevăr date despre relaţiile lui Traian Băsescu cu Securitatea, dar nu a făcut trimitere la un document anume. În schimb, instanţa de judecată ar fi ştiut să precizeze ce anume o interesează. CNSAS a contestat însă valoarea unei astfel de explicaţii. Membrii CNSAS nu au de unde să ştie ce document să ceară pentru că nu au acces direct la arhive. În consecinţă formulează o solicitare generală, la care deţinătorii sînt prin lege obligaţi să răspundă. Aşadar, în opinia membrilor CNSAS armata a încălcat grav legea şi în plus a devenit instrument de şantaj politic, aşezîndu-se totodată în serviciul unor partide. "Este inadmisibil, a declarat Andrei Pleşu, ca o asemenea instituţie să dea două informaţii complet opuse". Iar Horia Roman Patapievici a spus că în opinia sa "Serviciul de informaţii al armatei are o agendă secretă, aşa cum au toate serviciile secrete şi că în acest moment a devenit actor în campania electorală".

Chestiunea se complică însă pentru că serviciul de informaţii al armatei susţine că informaţia era clasificată, or CNSAS a amintit că o informaţie nu poate fi clasificată decît după o consultare cu membrii Colegiului. În realitate cearta este pur teoretică. Niciodată nici un serviciu de informaţii nu a respectat pe deplin legea CNSAS şi nu a consultat niciodată această instituţie civilă cu privire la clasificarea anumitor informaţii, în schimb şi-a luat deplina libertate de a nu furniza datele cerute atunci cînd nu a dorit. Nici măcar cetăţenii obişnuiţi, care au solicitat să îşi vadă propriul dosar de Securitate nu au avut acces întotdeauna la dosarul complet. Serviciile secrete au adoptat în anii din urmă o atitudine discreţionară.

Acesta este fondul problemei. În al doilea rînd desigur situaţia lui Traian Băsescu este de interes public de vreme ce el conduce cea mai importantă grupare de opoziţie. Traian Băsescu a explicat că a trecut pe la Serviciul de contrainformaţii împreună cu toată promoţia ca să-şi completeze dosarul pentru avizul de navigaţie. În esenţă, Traian Băsescu susţine că era o rutină a acelei perioade şi că nu puteai naviga fără avizul spionajului militar. El a declarat că serviciul armatei face, după cum a spus el, "o ticăloşie" încercînd să sugereze că ar fi făcut poliţie politică. Un alt amănunt extrem de important este că înainte ca documentul să ajungă la instanţa de judecată, cineva, neidentificat, a încercat să-l şantajeze pe Traian Băsescu, dar acesta nu a cedat.

Deznodămîntul interesant este că acuzatorul principal al lui Traian Băsescu, şi anume Mugur Ciuvică, militant al Acţiunii Populare, a declarat că şantajarea lui Traian Băsescu este un fapt extrem de grav, după cum la fel de grav este faptul că dacă Traian Băsescu ar fi cedat, documentul nu ar fi fost trimis la instanţele de judecată. De aceea Acţiunea Populară a cerut Opoziţiei să modifice, dacă va ajunge la putere, legea dosarelor de Securitate în aşa fel încît acestea să devină publice, iar şantajul politic să nu mai fie posibil.

  • Data 01.10.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B36w
  • Data 01.10.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B36w