1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Şanse, posibilităţi, incertitudini

Cum arată UE la finele mandatului Prodi? Cum evoluează NATO, din perspectiva reuniunii de la Poiana Braşov? Şi ce ecouri a stârnit în Germania expulzarea liderului extremist islamic turc Metin Kaplan? Dar comemorarea Holocaustului în România?

Doi oficiali germani gânditori: Cancelarul Gerhard Schröder şi ministrul său al apărării, Peter Struck care pare să-şi fi surprins şeful, făcând speculaţii de viitor pe marginea unui posibil angajament militar german în Irak.

Doi oficiali germani gânditori: Cancelarul Gerhard Schröder şi ministrul său al apărării, Peter Struck care pare să-şi fi surprins şeful, făcând speculaţii de viitor pe marginea unui posibil angajament militar german în Irak.

”Din fericire Prodi revine în Italia", remarcă azi cotidianul olandez De Telegraaf, comentând bilanţul mandatului deţinut până acum de şeful Comisiei Europene. Conform ziarului, Prodi a eşuat nu numai în relansarea economică a Europei şi în eforturile Uniunii europene de a deveni cu adevărat competitivă cu America, aşa cum a admis el însuşi. Mai grav e, potrivit ziarului, faptul că "Prodi n-a reuşit să amelioreze şifonata imagine a Europei pe care şi-o fac despre ea proprii ei cetăţeni".

Atenţie mare, dispute aprinse şi chiar perplexitate a iscat printre comentatorii germani declaraţia de la Poiana Braşov a ministrului german al apărării, Peter Struck potrivit căreia n-ar fi exclus pe viitor un eventual angajament militar german în Irak. Asemenea afirmaţii, crede Financial Times Deutschland, ”sunt, la drept vorbind, un truism. Cu toate acestea, cancelarul s-a văzut nevoit să intervină şi să-l contrazică public pe Struck. Şi Claudia Roth, noua şefă a partidului ecologist din coaliţia guvernamentală a subliniat că poziţia germană în această chestiune rămâne absolut identică sieşi. In fine, un purtător de cuvânt guvernamental a plusat, consolidînd dogma germană a nonintervenţiei în Irak prin afirmaţia potrivit căreia ea nu-şi va pierde valabilitatea nici pe viitor. Or, emotivitatea acestor puneri la punct în reacţie la o declaraţie banală dar coerctă a ministrului german al apărării reflectă sensibilitatea unei coaliţii guvernamentale”, care s-ar putea dezintegra în absenţa consensului asupra nonintervenţiei din Irak. ”Perpetuarea acestui consens serveşte”, potrivit ziarului din Hamburg, ”drept probă a posibilităţii îmbinării pretenţiilor morale absolute cu pragmatismul politic. Or atât cancelarul, social-democratul Schroeder, cât şi adjunctul său, ecologistul Fischer se tem că revocarea acestui acord ar putea destrăma subţirea majoritate guvernamentală, de care se bucură actuala coaliţie de stânga de la Berlin”.

Dar Financial Times Deutschland, în consens cu mulţi alţi comentatori subliniază că situaţia şi realităţile internaţionale s-ar putea schimba radical după alegerile americane din noiembrie şi cele irakiene din ianuarie viitor, iar guvernul german riscă acum să-şi repete greşeala gravă din 2002, cînd şi-a betonat poziţia, excluzînd pe vecie orice posibilă participare la campania din Irak.

Pe aceiaşi temă, Rhein Neckar Zeitung şi Mannheimer Morgen introduc în ecuaţie dorinţa Germaniei de a ocupa un loc de frunte pe eşichierul internaţional, dorinţă care, potrivit lor, presupune însă şi plata unui preţ. Cu atât mai mult cu cât Germania insistă asupra multilateralismului şi a unui mandat permanent în Consiliul de Securitate ONU, după cum reiese din opinia similară exprimată de Offenbach Post. Iar Wetzlarer Neue Zeitung se întreabă cum s-ar putea oare sustrage Schroeder unei eventuale cereri de sprijin militar în Irak, adresată în viitor Berlinului de un virtual preşedinte Kerry?

Comentatorii germani mai consdacră spaţii ample şi expulzării liderului islamist turc Metin Kaplan. Observatorii salută la unison extrădarea în Turcia a autodesemnatului ”calif” din Koeln, după ani de zile de bătălii şi şmecherii judiciare ale extremistului islamic. Westfaelischer Anzeiger îşi manifestă uşurarea, observând că ”Turcia a luat o mare povară de pe umerii Germaniei, eliberând-o, prin preluarea lui Kaplan, de o veritbailă bombă politică internă cu explozie întârziată”. Şi editorialistul ziarului Bild îşi freacă mâinile satisfăcut, constatând însă că ”expulzarea lui Kaplan nu poate fi decât un început, întrucât un stat care nu este în stare să se dezbare de impresia de a fi un refugiu sigur pentru terorişti străini, încetează să mai fie un stat de drept”. La rândul său, cotidianul berlinez Die Welt aminteşte de numeroasele tentative prealabile eşuate ale autorităţilor germane de-al repatria pe fostul azilant politic turc, (condamnat în Germania la 4 de închisoare pentru incitare la crimă). Totodată, cotidianul berlinez îşi îndreaptă atenţia asupra Turciei, scriind că această ţară are acum ocazia de a demonstra, prin intermediul procesului intentat extremistului islamic, că posedă o justiţie demnă de un stat de drept.

"România descoperă Holocaustul", titrează azi cotidianul berlinez die tageszeitung. Sub semnătura lui William Totok, articolul comentează prima comemorare din România a asasinării evreilor români în timpul dictaturii antonesciene. Ziarul evocă alocuţiunea rostită de preşedintele Ion Iliescu în parlament, în care şeful statului a deplâns "asasinarea în România şi teritoriile administrate de români a aproximativ un sfert de milion de evrei şi a cerut compatrioţilor săi să-şi asume trecutul precum şi întreaga responsabilitate pentru acest capitol întunecat al propriei istorii". In reacţie, "presa românească", scrie ziarul, "a comentat evenimentul reţinut şi ironic, neuitând să menţioneze numeroasele declaraţii contradictorii (pe această temă) ale lui Iliescu". In ce-l priveşte pe predecesorul său la cârma României, "Ion Antonescu", notează în continuare ziarul, "nu i-a livrat Germaniei hitleriste pe evreii români, ci a pus pe picioare propria sa maşinărie de exterminare. Zeci de mii de evrei şi romi din teritoriile răsăritene ale României au fost deportaţi în lagărele morţii din Transnistria, fiind lăsaţi la cheremul furiei oarbe a soldaţilor români". Citim în continuare: "la sângeroasele atrocităţi comise de militarii şi jandarmii români s-au adăugat epidemiile, foametea şi condiţiile igienice inumane, care au ucis zeci de mii de oameni". In fine, tageszeitung evocă negarea Holocaustului de către "anumite cercuri de extremă dreapta din România", printre care "Liga de combatere a antiromânismului", organizaţia "neofascistă Vatra Românească şi Asociaţia veteranilor de război, în numele cărora Ion Coja a organizat o contramanifestaţie la ziua comemorării Holocaustului". Ziarul îl citează pe Coja, care "a declarat marţi postului BBC că "aşa-numitul Holocaust nu este pentru noi românii reprezentativ". William Totok, de la tageszeitung, notează în reacţie:"Deşi guvernul român a adoptat în 2002 o ordonanţă de urgenţă pedepsind negarea Holocaustului, nici Coja nici alţi negaţionişti n-au fost traşi la răspundere".

  • Data 14.10.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B17V
  • Data 14.10.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B17V