1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Învăţături de minte

De ce ar trebui să se întoarcă unii politicieni la şcoală? De la Obama la Adrian Severin (supărat foc pe raportul CE) şi până la conducătorii iranieni mulţi politicieni mai au mult de învăţat...

default

Şcoala - o instituţie utilă uneori şi pentru adulţi. In imagine: şcoala germană din Washington

Ce se poate învăţa din fraudarea alegerilor iraniene şi consecutiva represiune dezlănţuită de regimul fundamentalist islamic de la Teheran?

Ouest France crede că Iranul, devenit în 1978 leagănul islamului politic, s-a despărţit de ideologia integrismului islamic, chiar dacă regimul continuă să-şi aroge dreptul de a vorbi în numele religiei musulmane. Întrucât "conducerea ţării nu mai poate controla populaţia eficient, regimul a devenit naţionalist-populist, anti-sionist şi, ca atare, antisemit", afirmă ziarul francez, potrivit căruia opoziţia din Iran ar fi profund "ataşată democraţiei", devreme ce "n-a încercat să lanseze o revoluţie şi să preia puterea prin forţă".

Ce lecţii se pot extrage din raportul pe justiţie al Comisiei Europene care a examinat România şi Bulgaria? Notele atribuite celor două ţări sunt „catastrofale”, aflăm din Wiener Zeitung. Ziarul austriac, care semnalează „asasinatele plătite din Bulgaria şi înflorirea corupţiei” (în România) relevă că, la aproape trei ani de la aderarea la UE, ambele ţări „sunt departe de standardele europene în materie de justiţie şi de luptă împotriva corupţiei şi crimei organizate”.

Concluziile raportului "sunt devastatoare",...devreme ce "la Sofia lipseşte clar voinţa politică de a se lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate, judecătorii abţinându-se frecvent să judece dosarele unor inculpaţi cu pile şi relaţii înalte".

Iar "în România s-a constatat încă din februarie un regres", astfel încât Bucureştii, care la un moment dat depăşiseră Sofia în materie de reformă, "au recăzut la un nivel comparabil celui bulgăresc". Cu toate acestea, Comisia Europeană a respins cererea ministrului olandez de externe Frans Timmermans, care solicitase activarea clauzelor de salvgardare. O cerere "privită cu simpatie şi de unele mari ţări membre ale UE", mai scrie ziarul din Viena.

Neadecvarea României la normele europene în domeniul justiţiei revine tematic şi în paginile cotidianului Die Presse. Ziarul austriac scoate în evidenţă că, la Bruxelles, "Comisia Europeană critică virulent clasa politică românească", întrucât deplânge „absenţa unui larg consens politic în sprijinul reformei şi un angajament univoc al tuturor partidelor de a realiza progrese în acest domeniu, în interesul poporului”.

In esenţă, "inculpaţii au în România şansa de abuza de sistemul justiţiei" (româneşti). In plus, „pe fondul creşterii reţelei alcătuită din legislaţie, implementare şi practica” (juridică) există „riscul autentic să se piardă din vedere obiectivul primordial şi anume stabilizarea sistemului statului de drept", mai relevă raportul Comisiei Europene, citat de ziarul vienez.

Cum s-ar putea realiza totuşi reformele nefăcute? Rezultă din articol că, la Bruxelles, s-ar miza pe zăhărel. Adoptarea de reforme „s-ar repercuta pozitiv asupra aderării României la zona Schengen”, aflăm din raport şi din textul notei publicate în Die Presse.

Şi ce învaţă oare Obama la o jumătate de an de la preluarea cârmei americane? Că popularitatea e de tot fragilă. Süddeutsche Zeitung din München relevă faptul că democraţii lui Obama din congres "au criticat planurile (prezidenţiale) de restructurare a sistemului sanitar american, iar frica de noi poveri fiscale a crescut".

Frankfurter Allgemeine Zeitung înregistrează "căderea lui Obama din al şaptelea cer". Scăderea notabilă a simpatiei de care s-a bucurat până acum - un fenomen care i-a afectat şi pe predecesorii săi de la Casa Albă - s-ar datora, potrivit ziarului din Frankfurt, amplificării masive a şomajului şi "creşterii ameţitoare a datoriei publice americane".

Toate acestea nu-l împiedică însă pe Obama să-i supere pe mulţi alegători americani, din pricina atitudinii sale extrem de critice faţă de guvernul israelian. Ar fi, dacă dăm crezare cotidianului estgerman Dresdner Neueste Nachrichten, una dintre cele mai dure avute de vreo administraţie americană. Evocând lucrările de construcţie israeliene din estul Ierusalimului, revendicat de arabi, Handelsblatt din Düsseldorf recomandă guvernului german să se alăture Americii şi să-şi înăsprească sensibil tonul faţă de executivul statului evreu.

Să-i dea, altfel spus, o lecţie guvernului de la Ierusalim.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz