1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Întrebări care-şi aşteaptă răspunsul

"Cît de mare este preţul politic al victoriei militare limitate americane în Falludja" se întreabă azi, cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE . Nu este singurul care la acest început de săptămînă formulează această nedumerire deşi preşedintele Bush speră - aşa cum a declarat de altfel în alocuţiunea sa radiodifuzată - ca această victorie militară să asigure prin desfăşurarea alegerilor la finele lunii ianuarie reinstalarea ordinii şi liniştii între Tigru şi Eufrat.

Pînă una alta, motorul propagandei americane funcţionează la turaţii maxime, lansînd minciuni, jumătăţi de adevăr sau trecînd sub tăcere pur şi simplu unele informaţii consideră FULDAER ZEITUNG. Misiunea a fost oricum îndeplinită constată de la GENEVA cotidianul elveţian TAGES ANZEIGER, dar nu fără a se întreba dacă operaţiunea militară americană la Falludja a fost într-atît de curată pe cît se afirmă, dacă populaţia civilă nu cumva a trebuit să plătească cu propria-i viaţă zdrobirea rezistenţei rebelilor extremişti.

Intrebările rămîn lipsite de răspuns cîtă vreme Falludja continuă să fie un oraş închis, în care nici jurnaliştii şi nici organizaţiile de ajutor umanitar nu au acces nelimitat şi nu au dreptul să se mişte în voie conchide ziarul elveţian citat.

Pe de altă parte premierul Alawi va trebui să demonstreze şi altceva decît forţă militară pentru a-i convinge pe sunniţi să voteze. Iar dacă aceştia , care reprezintă oricum 20% din populaţia Irakului vor refuza să se prezinte la vot, se ridică întrebarea dacă scrutinul care se va desfăşura la finele lunii ianuarie doar în ţinuturile kurde şi şiite va fi suficient pentru a legitima credibil noul guvern irakian - se întreabă de la Paris cotidianul LE FIGARO.

Un ianuarie fierbinte în plină iarnă - s-ar putea afirma aflînd că şi palestinienii vor trebui la începutul primei luni a anului viitor să-şi aleagă un nou preşedinte. Moartea lui Arafat pare a oferi o nouă şansă păcii şi fondării unui stat independent palestinian opinează DER STANDARD pornind şi de la declaraţiile făcute de şefii de stat şi de guvern după dispariţia liderului palestinian. Între timp însă, instrumentalizarea politică a morţii lui Arafat îşi continuă cursul cinic şi grotesc - devreme ce înalţi demnitari şi politicieni palestinieni continuă în pofida tuturor dezminţirilor oficiale să creadă că liderul lor a fost otrăvit scrie tot de la Viena ziarul KURIER. Pe acest fundal nu-i de mirare, oricît de tragic ar fi, că în fîşia Gaza domneşte din nou haosul generat de mecansimul pervers pus în funcţiune tocmai de moartea lui Arafat scrie LA REPUBBLICA.

Si o altă întrebare, enunţată de cotidianul francez LA CHARENTE LIBRE se profilează pe acest fundal: "le va permite Scharon celor 250 de mii de palestinieni din partea de est a Jerusalimului să se prezinte la urne?"

"O politică responsabilă nu presupune doar combaterea prejudecăţilor ci mai ales, a faptelor şi condiţiilor care alimentează xenofobia scrie azi NEUE OSNNABRÜCKER ZEITUNG comentînd noua situaţie creată în Europa de vest după incidentele din Olanda, care Olandă nu ar fi totuşi, în viziunea ziarului HANNOVERSCHE ZEITUNG "peste tot" aşa cum cred unii. Vecinii olandezi au comis o eroare: au confundat vreme prea îndelungată indiferenţa cu toleranţa este de părere ziarul citat. Dar Olanda dă şi o lecţie europenilor - se poate deduce din lectura comentariului publicat în STUTTGARTER ZEITUNG : aceea că integrarea trebuie mai consecvent revendicată şi practicată decît s-a făcut pînă acum. Iar cine vrea să se integreze acela trebuie să respecte legile şi ordinea de stat ca şi normele politice ale ţării în care trăieşte fără ca prin aceasta să-şi piardă identitatea culturală recomandă MANNHEIMER MORGEN. Prea multă vreme politica germană a practicat experimentul toleranţei fără ca cineva să-şi bată capul cu ce se întîmplă dacă acest experiment eşuează, ce va face statul cu străinii fanatizaţi care trăiesc în Germania şi nu vor să se integreze se întreabă NORDKURIER? O altă întrebare care azi rămîne deschisă...

Nu este, cum spuneam, singura căci între timp sub semnul întrebării este pusă şi utilitatea serviciului militar obligatoriu în Germania, subiect aflat în dezabere în cercurile guvernamentale şi comentat intens în paginile presei la fel ca şi dezbeterile interne din cadrul partidelor unionale în jurul reformării sistemului de asigurări de sănătate.

Tot azi ziarul elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG publică un articol consacrat rolului României în Holocaust - cum se intitulează relatarea care porneşte de la premiza că această necesară confruntare cu trecutul a cam bătut pasul pe loc pînă nu demult. Sunt evocate concluziile la care a ajuns comisia de investigare a Holocaustului în România, comisie alcătuită din 30 de persoane sub preşedinţia lui Elie Wiesel .

Din cauza unor informaţii incomplete neinvestigată a rămas deocamdată situaţia din teritoriile transnistrene ocupate de armata română în timpul celui de-al doilea război mondial a precizat Elie Wiesel citat în cuprinsul articolului. Este de asemenea menţionată declaraţia preşedintelui României Ion Iliescu care şi-a exprimat intenţia de a face cunoscute datele raportului pentru a încuraja astfel toleranţa, convieţuirea multiculturală şi deschiderea ţării spre lume. Ziarul elveţian nu omite să precizeze şi faptul că prezentarea raportului cu puţin timp înaintea alegerilor a fost criticată de opoziţia politică, drept o tentativă de instrumentalizare a documentului în favoarea social - democraţilor. În încheiere , nu este omisă nici menţionarea faptului că exact social-democraţii au fost cei care au contribuit la întîrzierea elaborării raportului prin torpilarea îndelungată prin tot felul de manevre a accesului la Arhivele Securităţii.

  • Data 15.11.2004
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B179
  • Data 15.11.2004
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B179