1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Între umbrele terorii securiste din trecut şi prezentul pericolului terorist

În timp ce la Bucureşti se aduc prinosuri funambuleşti defunctului poet de curte al celui mai sinistru dictator post-stalinist din estul Europei, victimele terorii acestui regim se luptă cu memoria.

default

În România se onorează extravagant talentul de versificator al ideologului regimului naţional-comunist. În răstimp, pentru scriitorii româno-germani vizaţi de braţul înarmat al acestui sistem totalitar delaţiunile în beneficiul securităţii ale unora dintre ei continuă să fie prilej de poticnire, de flagelare şi autoflagelare.

Valuri mari continuă să facă talentatul Oskar Pastior, colegii săi literaţi pe care i-a turnat şi mai ales cea, împreună cu care a lucrat la ultima carte semnată de laureata premiului Nobel pentru Literatură.

Autoarea „Leagănului respiraţiei“ a reacţionat la noile acuze, net mai serioase, formulate, între alţii, de scriitorul româno-german Dieter Schlesak la adresa fostului său prieten, Oskar Pastior. Din propriul său dosar şi diverse alte relatări, Schlesak dedusese că Pastior e vinovat nu doar de a fi acceptat, sub presiunea şantajului, colaborarea cu securitatea, ci şi pentru delaţiuni voluntare, între care unele l-ar fi împins la sinucidere pe tânărul său confident, poetul transilvan Georg Hoprich.

La rândul ei, Herta Müller fusese acuzată că aplică măsuri duble. După eşuatul ei dialog bucureştean cu Gabriel Liiceanu, în care refuzase să cauţioneze aşa-zisa „rezistenţă prin cultură” a unor intelectuali români rămaşi pasivi în faţa dictaturii, i se imputase că l-ar apăra în mod nejustificat pe bunul ei prieten Pastior. Aceasta, în timp ce-i judecă pe alţii cu rigoare şi severitate excesivă.

Marile ziare germane reproduceau vineri, 19 noiembrie, reacţia ei la noile dezvăluiri referitoare la colaborarea lui Pastior cu securitatea. Din Frankfurter Allgemeine Zeitung aflăm că a existat "un dublu exemplar de Oskar Pastior". Iar laureata premiului Nobel pentru literatură se vede nevoită să conceadă că începe abia acum să-l cunoască pe cel de-al doilea, şi că e îngrozită.

„Nu-l voi mai putea apăra”, o citează şi Tagesspiegel din Berlin, în timp ce Süddeutsche Zeitung relevă că Herta Müller se arată „amărâtă” şi „consternată”. Potrivit ziarului bavarez, scriitoarea admite că „s-a înşelat crezând o vreme că, şantajat de poliţia politică, Pastior a semnat angajamentul cu securitatea spre a se salva, fără însă a furniza rapoarte”.

Dar detaliile publicate în Frankfurter Allgemeine Zeitung de Dieter Schlesak, care se consideră de asemenea o victimă a lui Pastior şi-l acuză din greu pe cel din urmă în legătură cu sinuciderea lui Hoprich, n-au suscitat defel aprobarea Hertei Müller.

Dimpotrivă, scriitoarea bănăţeană califică „afirmaţiile lui Schlesak drept iresponsabile, în măsură în care aceste învinuiri atât de grave nu se bazează pe nici un fel de documente, ci doar pe relatările unor terţi”, ne mai informează Tagesspiegel din Berlin.

În vreme ce clarificarea trecutelor complicităţi cu fostul regim totalitar continuă să se lase aşteptată, prezenta ameninţare teroristă rămâne de asemenea în atenţia observatorilor occidentali. La stânga spectrului politic, Frankfurter Rundschau respinge vehement reluarea revendicărilor de stocare pe termen ceva mai lung a datelor personale în vederea dejucării unor virtuale atentate.

Nici Leipziger Volkszeitung nu doreşte rapida înăsprire a legislaţiei din pricina actualei concretizări a riscurilor teroriste.

Alţi analişti scot în schimb în evidenţă utilitatea unor demersuri de urmărire electronică pe termen lung a activităţilor şi comunicaţiilor extremiştilor islamici. La rândul său, ziarul conservator Die Welt, de la Berlin, ridiculizează chemările la vigilenţă adresate cetăţenilor de unii politicieni, care-şi imaginează că teroriştii ar fi proşti făcuţi grămadă. Ziarul evidenţiază în context latura negativă a unor avertismente „care induc în eroare şi amplifică totodată xenofobia”.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz