1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Între politică şi riscul recesiunii

Datele despre PIB publicate joi, 15 noiembrie, prezintă o situaţie economică îngrijorătoare şi mai ales una care nu dă mari speranţe nici pentru viitorul apropiat.

Institutul Naţional de Statistică a anunţat că PIB a înregistrat în trimestrul III din 2012 o scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În primele 9 luni ale anului, PIB-ul a întregistrat totuşi o creştere de 0,2%, una foarte fragilă care riscă să nu poată fi susţinută până la sfârşitul anului.

Situaţia e dificilă şi din punct de vedere politic, căci riscul recesiunii va fi exploatat cu siguranţă în această campanie electorală. Guvernul Ponta, cu toate că a preluat administrarea ţării abia în luna mai a acestui an, va deconta într-o oarecare măsură această situaţie. I se va reproşa cu siguranţă tentativa de demitere a preşedintelui Băsescu, chiar dacă este greu de stabilit o corelaţie între cele două categorii de fapte.

În primul rând este de notat că evoluţiile economice au inerţia lor şi timpul lor de desfăşurare care nu răspunde atât de prompt unor rapide şi neprevăzute evenimente politice. În al doilea rând să remarcăm că analiştii economici şi FMI au revizuit la jumătatea anului prognozele iniţiale mai optimiste, calculând o creştere a PIB în 2012 sub 1%. Aşadar analizele desfăşurate de-a lungul întregului an au pus în evidenţă mai curând o tendinţă descrescătoare, chiar şi în variantele oficiale. Este de notat iarăşi că unele analize economice independente au ajuns la concluzii mai severe, prevăzând că în anul 2012 va fi înregistrată de fapt o nouă recesiune. Economistul Florin Câţu arăta într-o analiză elaborată la mijlocul lunii martie 2012 că evoluţia principalilor indicatori macroeconomici nu permite concluzia creşterii şi că, cel mai probabil, anul 2012 se va încheia cu recesiune.

Aşadar încă din primul trimestru al acestui an se puteau prevedea anumite evoluţii negative bazate mai ales pe creşterea preţurilor. Totuşi dacă ne raportăm la datele finale ale acestui an, politicile noului guvern au şi ele o anumită relevanţă. Dacă de pildă se vor înregistra la bilanţ creşteri semnificative de cheltuieli cu urmări inflaţioniste atunci se va putea spune că începutul guvernării USL nu a fost cel mai bun cu putinţă. Lăsând la o parte cheltuielile deja efectuate, ştim deocamdată că guvernul doreşte să corecteze în plus anumite pensii militare şi că FMI obiectează. Este probabil doar un aspect din disputa clasică dintre un guvern şi creditorii să externi care are în centrul ei de fiecare dată scăderea cheltuielilor publice şi reducerea arieratelor.

În sfârşit, bilanţul acesta, care poate fi uşor anticipat de către cei care deţin datele relevante, este mai important pentru politica anilor următori.