1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Între Kosovo şi UE se găseşte Serbia

De luni de zile, fluxul de refugiaţi din Kosovo în Uniunea Europeană nu s-a redus deloc. Pentru Serbia, ca ţară de tranzit, exodul kosovarilor e un subiect sensibil. Politicienii încearcă să puncteze.

Un grup de bărbaţi, predominant tineri, se înghesuie la autogara din Belgrad. Tensionaţi, ei încearcă să cuprindă cu privirea imaginea necunoscutei capitale sârbe Belgrad. Vorbesc albaneza între ei. Cu jurnaliştii nu vor să stea de vorbă. În urma lor au o lungă călătorie. Staţia de pornire a fost Priştina, iar destinaţia finală este Subotica - un oraş sârb situat la doar câţiva kilometri de graniţa cu Ungaria. Pentru ei, spaţiul Schengen, aflat la o aruncătură de băţ, e tărâmul făgăduinţei.

La graniţa cu Ungaria aceşti oameni care, de fapt, intenţionează să ajungă în Uniunea Europeană, mai ales în Germania, se vor transforma în nişte imigranţi ilegali. În schimb, în Serbia, se pot deplasa legal, fără restricţii. "Trebuie să poată circula liber în propria lor ţară", a afirmat comisarul pentru refugiaţi sârb, Vladimir Cucić.

El reprezintă poziţia oficială a Belgradului faţă de Kosovo: fosta provincie care şi-a declarat independenţa în urmă cu şapte ani nu este un stat suveran, ci parte a Serbiei. "Din acest motiv, singurul lucru pe care îl putem face este să-i avertizăm pe colegii maghiari că aceşti oameni se îndreaptă către nord. Noi nu dorim şi nici nu putem să le îngrădim libertatea de mişcare", a adăugat Cucić.

Astfel, la punctele de trecere din Kosovo în Serbia kosovarii albanezi primesc fără probleme documente de călătorie, un fel de paşapoarte provizorii, cu care se pot deplasa nestingherit pe teritoriul Serbiei.

UE poartă răspunderea

Conform estimărilor, în ultimele luni, până la 100.000 de kosovari şi-ar fi părăsit locurile natale. Exodul este posibil graţie unui acord încheiat între Belgrad şi Priştina care prevede libertate de circulaţie totală a sârbilor şi kosovarilor, în ambele teritorii.

Serbische Polizei nimmt illegale Auswanderer aus Kosovo an der Grenze zu Ungarn fest

Imigranti ilegali din Kosovo la granita cu Ungaria

Înţelegerea a fost încheiată după îndelungi negocieri şi presiuni masive din partea Bruxelles-ului. În opinia şefului diplomaţiei sârbe, Dačić, UE ar fi generat problema fluxului de imigranţi, aşa că tot europenii ar trebui să găsească şi o soluţie în acest sens.

Ministrul sârb de Interne merge chiar mai departe: dacă atât de mulţi kosovari călătoresc prin Serbia, ba chiar solicită documente de călătorie de la autorităţile acestui stat, înseamnă că aceştia recunosc automat statutul de patrie-mamă al Serbiei, susţine ministrul Stefanović.

În viziunea jurnalistului sârb Teofil Pančić, fosta provincie Kosovo nu mai poare fi considerată parte a Serbiei: "Treaba e simplă: unele paşapoarte sunt mai valoroase ca altele. Aşa cum mulţi sârbi încearcă să obţină documente europene în ţări ca Ungaria, Croaţia sau Bulgaria, nu-i de mirare că mulţi kosovari-albanezi urmăresc să capete paşapoarte sârbe."

Şi în opinia sa, europenii poartă răspunderea pentru situaţia creată, întrucât UE ar fi avut un rol activ în apariţia Republicii Kosovo. În prezent, peste 100 de ţări - dintre care 23 de ţări membre ale UE - recunosc independenţa celui mai tânăr stat european, Kosovo.

Teoria conspiraţiei

Mai toţi kosovarii care părăsesc ţinuturile natale susţin că o fac din cauza condiţiilor de trai precare, însă multor analişti şi presei din Serbia nu le sunt de ajuns aceste explicaţii. Deşi nu vrea să pară artizanul balcanic al teoriei conspiraţiei, comisarul Vladimir Cucić afirmă că în spatele exodului kosovarilor poate fi observată existenţa unei structuri bine definite.

"Altfel cum e posibil ca, din senin, mii de oameni să ia calea occidentului prin Ungaria?", se întreabă el. Convigerea sa: kosovarii sunt manipulaţi, iar exodul este creat artificial. Astfel, Priştina ar putea convinge UE să le ofere cetăţenilor săi libertate de mişcare în Europa sau ar putea cere alte avantaje. Cucić nu este singurul din Serbia care gândeşte astfel.

O teorie inofensivă, în comparație cu cele vehiculate pe portalele online aparţinând naţionaliştilor. Aceştia consideră că adevăratul motiv pentru care kosovarii albanezi îşi iau copiii şi fug din locurile natele este un nou război. Despre un viitor război şi "invazia albaneză" vorbesc şi anumite publicaţii din Serbia.

Jurnalistul sârb Teofil Pančić este de părere că sărăcia lucie îi îndeamnă pe oameni să plece de acasă şi se îndoieşte de faptul că solicitarea azilului într-un stat occidental ar rezolva situaţia. Mesajul politicienilor austrieci şi germani e limpede: kosovarii nu au nicio şansă să primească azil. În câteva luni, solicitanţii de azil vor fi trimişi înapoi în Serbia - spune Cucić.

Belgradul are experienţa repatrierilor, aşa că preluarea maselor de refugiaţi nu va fi o problemă. Ulterior, fiecare kosovar albanez care a depus cerere de azil în occident şi a primit aviz nefavorabil va fi trimis la el acasă.

"Uniunea Europeană le va pune interdicţie de călătorie acestor oameni. Dar, la fel ca romii din Serbia, pentru câţiva bănuţi îşi vor schimba numele, vor face rost de paşapoarte şi vor încerca din nou să plece", afirmă comisarul sârb Vladimir Cucić. Probabil vor pleca din nou tot prin autogara din Belgrad.