1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Între democraţie şi autoritarism

Concentrându-se asupra situaţiei din Turcia, presa germană a continuat să ignore, în cea mai mare măsură, vizita premierului român la Berlin şi consecinţele ei.

Piaţa Taksim la 11 iunie

Piaţa Taksim la 11 iunie

Între democraţie şi autoritarism

Concentrându-se asupra situaţiei din Turcia, presa germană a continuat să ignore, în cea mai mare măsură, vizita premierului român la Berlin şi consecinţele ei. Spre deosebire de presa românească, net mai interesată de vizita lui Victor Ponta, care, graţie cotidianului Adevărul, publică un încurajator interviu cu, în genere, bine informatul şef al tineretului creştin-democrat din Germania, Philipp Missfelder.

Potrivit deputatului din Bundestag, relaţiile dintre Berlin şi Bucureşti s-ar fi resetat, iar criza din raporturile mutuale ar fi fost depăşită. Preşedintele Organizaţiei de Tineret creştin-democrate a subliniat, între altele, că întrevederea la vârf germano-română „s-a extins cu 30 de minute, peste protocolul alocat”, fiind, în opinia expertului de politică externă al CDU,„un succes”.

De acest succes nu aflăm din păcate nimic din ziarele de limbă germană din Apus. Ai căror editorialişti comentează în schimb, intens, punerea pe butuci a postului public de radio şi televiziune al Greciei, preţul enorm al pagubelor provocate de inundaţii, precum şi, mai ales, semnficaiţiile brutalei represiuni a protestelor anti-Erdogan din Turcia.

Tagesspiegel din Berlin critică în termeni duri poziţia contradictorie a unui premier care, pe de o parte, discută cu demonstranţii, iar pe de alta aplică tactica pumnului, anunţând noi demersuri dure ale forţelor de securitate. "A declara", aşa cum a făcut premierul turc, „că, de-acum încolo, se va reacţiona fără milă, nu prea sună a dialog.” Erdogan, mai afirmă acelaşi ziar, „e pe cale să irosească o şansă mare pentru destinderea situaţiei”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung semnalează poziţia şefului diplomaţiei germane, care consideră că negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeană sunt în pericol şi publică un articol care deplânge pierderea progresivă, de către liderul de la Ankara, „a contactului cu realitatea”. Acelaşi ziar din Frankfurt reia masivele critici formulate „în multe capitale europene la adresa şefului guvernului turc”.

Südeutsche Zeitung îi dă cuvântul scriitorului turc Haydar Isik, care-l vede pe Erdogan mult anemiat de răscoala din piaţa Taksim, iar acordul dintre turci şi kurzi periclitat.

Die Welt de la Berlin explică una din marile mize ale conflictului marcând în prezent o Turcie aflată în plină relansare economică. Dar „urmează oare ca această înviorare economică să meargă mână în mână cu democraţia? Sau mai degrabă să fie garantată prin metode autoritare?” Atitudinea lui Erdogan „pare a semnala cea din urmă cale”, se teme ziarul berlinez.

Şi Neue Zuercher Zeitung din Elveţia scoate în evidenţă nu doar brutalitatea ieşită din comun a intervenţiei poliţiei turceşti, care a evacuat piaţa Taksim din Istanbul, ci şi hotărârea protestatarilor de a rezista represiunii.

Dar pe cine reprezintă răsculaţii? Care sunt poziţiile de bază ale taberelor angrenate în acest conflict? Ziarul sârbesc Politika descrie clivajul intern, turcesc, în termeni convingători. „Elitele turceşti vor o ţară laică, una care să se orienteze spre Occident. Cealaltă parte vrea o Turcie islamică şi conservatoare. Până nu de mult generalii turci treceau drept garanţii valorilor laice. Acum se pune însă mare întrebare: pe cine va proteja oare armata? Se va situa ea de partea elitei democratice a societăţii? Or mai degrabă de partea lui Erdogan şi a islamiştilor?"

În fine, ziarul turcesc Milliyet, din Istanbul, marchează, cu un verdict clar şi necruţător, sfârşitul unei ere: „Politica lui Erdogan a eşuat. Premierul nu mai poate guverna după bunul său plac. Democraţia islamică, pe care a tot invocat-o el, aparţine de acum trecutului”.