1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Între Blaga şi Anastase nu poţi pune semnul egalităţii

PDL a cerut Curţii Constituţionale să rediscute înlocuirea din funcţia de preşedinte al Senatului a lui Vasile Blaga, dar pare să manifeste anumite ezitări în cazul Robertei Anastase.

Revocarea din funcţie a lui Vasile Blaga a părut de la bun început slab argumentată. USL nu ar fi putut declanşa o procedură de înlocuire din funcţie, deoarece acest lucru ar fi fost permis numai la cererea grupului care l-a propus. Curtea Constituţională se pronunţase deja asupra acestui aspect în mai multe rânduri, începând cu tentativa de înlocuire din funcţie a preşedintelui Senatului Nicolae Văcăroiu. De aceea, senatorii USL au optat pentru o procedură diferită, revocarea din funcţie, care nu avea nevoie de acordul PDL, dar care ar fi pretins fapte doveditoare şi argumente solide. Regulamentul Senatului îngăduie revocarea din funcţie a preşedintelui în cazul în care acesta a) încalcă prevederile Constituţiei şi b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului şedinţelor comune.

Este adevărat că în solicitarea lor, grupurile politice ale USL au invocat chiar acest fapt, susţinând că „datorită contextului actual preşedintele Senatului, domnul senator Vasile Blaga, a abdicat de la acest rol constituţional, utilizând instituţia preşedintelui Senatului în scopul realizării exclusive a obiectivelor impuse de partidul politic din care face parte”.

Ar fi fost însă nevoie de o dezbatere argumentată. Se observase, într-adevăr, că în ultima perioadă de timp, Vasile Blaga renunţase la stilul său de exprimare moderat şi adoptase retorica brutală caracteristică grupului prezidenţial, dar nu se poate spune că prin faptele sale ar fi încălcat neutralitatea pretinsă de funcţia deţinută. Niciun preşedinte de cameră nu a fost perfect neutru, dar câtă vreme nu a încălcat regulamentul, într-o manieră demonstrabilă, nu ar fi putut fi revocat.

În concluzie, revocarea lui Vasile Blaga a fost în succesiunea de operaţiuni care au dus la suspendarea preşedintelui o verigă slabă. Şi PDL încercase un lucru asemănător, creând o mare presiune asupra lui Mircea Geoană, dar la un moment dat a renunţat. Înlocuirea lui Mircea Geaonă cu Vasile Blaga s-a realizat mai târziu în alte circumstanţe.

Garanţiile acestea procedurale care apără funcţia de preşedinte al Senatului au fost îndelung discutate. PD şi PNL în 2005, după alcătuirea coaliţiei cu PC şi UDMR, au cerut insistent ca preşedintele de cameră să fie reprezentantul majorităţii politice, dar s-au lovit de opiniile Curţii Constituţionale. S-a dezbătut mult şi faptul că la vremea respectivă Curtea Constituţională avea o componenţă favorabilă PSD. Cert este că s-a creat o jurisprudenţă care a argumentat nevoia stabilităţii funcţiei în faţa fluctuaţiilor politice circumstanţiale. Cel care a profitat până la capăt de această decizie a fost preşedintele Senatului, Nicoale Văcăroiu.

Vasile Blaga ar putea profita şi el de aceste considerente. În aparenţă lucrurile ar sta la fel şi cu fosta preşedintă a Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. Liderii PDL au însă, ei înşişi, o îndoială. Roberta Anastase, deşi a fost revocată în aceeaşi zi, a rămas în conştiinţa publică prin fraudarea votului la legea pensiilor. Dacă a încălcat cineva în mod grav Regulamentul unei Camere din 1990 încoace, atunci cu siguranţă că este vorba de Roberta Anastase şi de colaboratorii ei apropiaţi, care se găseau la acelaşi pupitru.