1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Îngheţul de la Vilnius: Ucraina şi bazarul

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, le-a făcut europenilor o mare surpriză, refuzându-le parteneriatul. Cu toate acestea, a venit la întâlnirea de la Vilnius cu colegii săi din UE.

Angela Merkel şi Victor Janukovici la Vilnius

Angela Merkel şi Victor Janukovici la Vilnius

Aşadar, principalul obiectiv al summitului de la Vilnius a fost ratat. Liderii UE se pregătiseră, de fapt, să semneze, în capitala Lituaniei, acordul de asociere şi parteneriat cu Ucraina, prin care celei mai importante dintre naţiunile est-europene i se deschidea drumul către Europa. Cu puţine zile înainte de summit, însă, puterea de la Kiev a abandonat proiectul european. Se presupune că ar fi fost presiunea Rusiei, că preţul asocierii cu UE ar fi fost prea scump. Viktor Ianukovici reproşează Europei că ofertele făcute Ucrainei nu au fost consistente, deşi el ar fi fost dispus să negocieze, eventual chiar într-o formulă tripartită, la aceeaşi masă cu Rusia. Nu a fost să fie - iar obiectivele summitului de la Vilnius sunt mai sărace cu un punct. Poate cel mai important.

Ianukovici a venit, însă, la Vilnius. Unii dintre oficialii occidentali încă mai speră într-o semnare a acordului, în ceasul al 12-lea. Poarta, în orice caz, rămâne deschisă. Dar şansele sunt improbabile. Una dintre condiţii fusese eliberarea din închisoare a fostei şefe a Guvernului de la Kiev, Iulia Timoşenko, care ar fi urmat să fie internată într-o clinică din Germania. Timoşenko este, şi la această oră, încarcerată - iar fiica acesteia, Evghenia, a venit la Vilnius pentru a spune lumii că preşedintele ţării sale şi-a dat jos masca de european şi şi-a etalat faţa de stăpân autoritarist. Nu este clar dacă, până la finalul summitului, cancelara federală Angela Merkel îl va întâlni pe preşedintele ucrainean. Dacă o va face, nu va putea să nu îi spună câte ceva despre evoluţiile din ultima vreme.

"Poate că ar trebui să fim mult mai expliciţi cu privire la beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană. E mai mult decât susţinerea statului de drept şi a democraţiei", a comentat, într-un ton oarecum autocritic, eurodeputatul conservator german Elmar Brok, şeful comisiei de politici externe din Parlamentul comnunitar. Prezent la Vilnius, Brok a amintit că o ancorare economică de Rusia implică un standard rusesc de viaţă în timp ce asocierea cu UE atrage un standard de viaţă mai degrabă asemănător cu cel al statelor baltice sau al Poloniei. Ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, respinge, însă argumentul Kievului cum că preşedintele, presat de Rusia şi insuficient ofertat de UE, nu avea alternativă: "Parteneriatul Estic nu este un bazar în care te tocmeşti cu miliardele şi la final alegi oferta cea mai bună". Rusia, a completat, în schimb, Bildt, va fi una dintre ţările care se va arăta cel mai mult interesată în Parteneriatul Estic, pentru că, a amintit ministrul suedez, "este ţara care are cea mai mare nevoie de moderinzare reală". Remarca lui Carl Bildt este, până la urmă, o replică la acuzaţiile Moscovei cum că prin Parteneriatul Estic, UE încearcă să preia controlul în fostele republici sovietice.

Consolarea UE, dacă i se poate spune astfel, este asocierea cu Moldova şi Georgia - cei doi elevi model ai parteneriatului. Cu Armenia şi Azerbaidjan, apropierea bate pasul pe loc. Iar în ce priveşte Belarusul, e suficient să pronunţăm numele preşedintelui Aleksander Lukaşenko. Belrausul nu a făcut niciodată parte cu adevărat din acest proces.