1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Îndemnul românilor din diasporă

Aroganței și suficienței lui Victor Ponta, actualul președinte ales Klaus Iohannis le-a opus politețea, calmul și moderația, plus o hotărîre “nemțească” în susținerea ideilor, a proiectelor și credințelor sale.

default

În ploaie, la coadă, în faţa Consulatului din Bonn

Soarta alegerilor prezidențiale de duminică a fost decisă de o parte însemnată a electoratului pasiv, de cei peste 1,8 milioane de români care s-au hotărît să voteze în cel de-al doilea tur de scrutin. Marele absent de la ultimele scrutinuri electorale, dezamăgit de-a lungul anilor de trocurile între partide în aparență adversare, de migrația politicienilor de la un partid la altul, de corupția transpartinică, de trădări și înregimentări, într-un cuvînt de degradarea continuă a clasei politice, a decis noul președinte în persoana lui Klaus Iohannis.

Spiritul civic al românilor din diaspora care au stat ore în șir la cozi pentru a-și exercita dreptul la vot, unii dintre ei parcurgînd sute de kilometri pînă la o secție de votare, i-a scos pe sute de mii de români din țară din inerție și lehamite. Boicotarea evidentă a alegerilor prezidențiale în străinătate, sub comanda prim-ministrului Ponta în favoarea candidatului Ponta, a determinat alte sute de mii de români să voteze în turul al doilea. Imaginile cu mii de români stînd la coadă la secțiile de votare de la ambasadele și consulatele noastre din marile capitale europene, la ambele tururi de scrutin, au reînviat spiritul de revoltă - pasăre rară, să recunoaștem - în rîndul unei părți a românilor din țară. Revolta s-a transformat în votul negativ împotriva lui Ponta. Însă lecția de învățătură a finalei prezidențialelor este redeșteptarea civismului, după modelul oferit de românii din diaspora. Asta este partea votului pozitiv, pentru Iohannis.

Împiedicarea exercitării dreptului la vot al românilor din diaspora nu trebuie lăsată nesancționată. Demisia, în doar două săptămîni, a doi miniștri de externe, Corlățean și Meleșcanu, este doar o încercare de a-l absolvi de vină pe principalul vinovat, Victor Ponta. Acesta putea fără nici o problemă să emită o ordonanță de urgență care să permită înființarea de noi secții de votare în capitalele europene, în care mii de români nu reușiseră să voteze în primul tur de scrutin. Nu ar fi fost nici o încălcare a legislației, după cum a declarat și președintele ÎCCJ, Livia Stanciu.

Acum se știe că ambasadorii României din mai multe capitale europene au solicitat mai multe secții de vot, atît pentru turul întîi, cît și pentru cel de-al doilea, dar nu au primit aprobarea de la București. De pildă, ambasadorul României la Paris, Bogdan Mazuru, a spus la Digi24: “E o corespondență oficială. Nu mi s-au dat explicații (asupra refuzului-n.n.).”

Interesantă este intervenția de miercuri a președintelui în funcție Traian Băsescu, prin care vine în apărarea ambasadorilor din țările în care mulți români nu au putut vota, și respinge cererea lui Klaus Iohannis de a-i rechema la București. El a declarat că după încheierea votului de duminică a cerut informații privind organizarea scrutinului de la ambasadorii din Marea Britanie, Franța, Italia, Spania și Germania și că a primit “în copie” solicitările acestora către MAE: “Aș vrea ca românii să știe că ambasadorii au informat corect asupra nevoii de mărire a numărului de secții de votare, de creștere a capacității de primire a cetățenilor care doresc să-și exprime dorința de vot”, a spus președintele.

Ambasadorii e adevărat că sînt acoperiți de corespondența diplomatică, dar e oare suficient? Hîrtiile îi absolvă oare de tergiversarea votării românilor din diaspora, de care sînt și ei responsabili?

Procurorul general Tiberiu Nițu a anunțat joi că Parchetul General a început urmărirea penală in rem asupra modului în care au fost organizate alegerile prezidențiale în diaspora. Fapta cercetată de parchet este împiedicarea dreptului la vot, prevăzută de art. 385 din Codul penal. Făptașul principal, Victor Ponta, ar trebui să dea socoteală în fața justiției. Vom trăi și vom vedea.

De precizat că anunțul procurorului general vine după ce președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, apreciază într-un comunicat că “o manipulare atît de masivă a votului, ca duminică, nu s-a mai întîmplat pînă acum în nici un stat membru al UE.” Această “sabotare a votului” nu trebuie să rămînă nesancționată, iar Comisia Europeană va trebui să se implice într-o “investigare amănunțită a evenimentelor”, spune în comunicat politicianul german.

După cum vedem, tot semnalele externe pun în mișcare sau accelerează acțiunile anumitor instituții ale statului.