1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Începe procesul hoţilor de tablouri de la Rotterdam

La Bucureşti începe procesul intentat autorilor celui mai răsunător jaf de artă din secolul al XXI-lea.

Muzeul Kunsthal din Rotterdam

Muzeul Kunsthal din Rotterdam

Carcaliu. Un sat în județul Tulcea uitat de lume intră pe uşa tribunalului în istoria artei. La Carcaliu s-a născut Terente, poate cel mai celebru bandit și criminal român, ale cărui aventuri făceau deliciul presei tabloide din Vest în prima jumătate a secolului trecut.

Aceleaşi ziare aveau să redescopere Carcaliu, în primăvara lui 2013, şi tot ca urmare a unor bandiţi din satul tulcean pe jumătate abandonat. În cealaltă jumătate mai trăiesc nişte bătrâni şi nepoţii acestora lăsaţi acasă de părinţii plecaţi la muncă în străinătate. În soba unei asemenea familii de bătrâni rămaşi acasă aveau să sfârşească mai multe picturi – un Picasso, un Cezanne, un Gauguin, un Monet, un Freud... Cenușa s-a ales din tablourile aduse din îndepărtata Olandă de Radu, fiul Olgăi Dogaru, și de prietenii acestuia, autorii celui mai celebru furt de opere de artă din ultimele decenii.

La Bucureşti începe marţi procesul intentat celor care au prădat Kunsthal, muzeul administrat la Rotterdam de fundaţia Triton, de unde au dispărut, în octombrie 2012, şapte lucrări cu o valoare estimată – în baza evaluărilor făcute de asiguratori – de circa 17 milioane de euro. Există, însă, istorici de artă care apreciază valoarea pieselor distruse la circa 100 de milioane de euro.

Tête d'Arlequin, tablou semnat de Pablo Picasso şi aflat în colecţia de la Rotterdam

Tête d'Arlequin, tablou semnat de Pablo Picasso şi aflat în colecţia de la Rotterdam

Olga Dogaru este cea care, se pare, a pus capac jafului când, în încercarea de a distruge probele, a aruncat în soba din baie lucrările ascunse de fiul ei Radu în casa părintească din Carcaliu. Arestată în martie, când a şi mărturisit că a pus pe foc mai multe tablouri, Olga Dogaru a revenit ulterior asupra declarației, susținând că aceasta a fost făcută sub presiunea anchetatorilor.

Cu toate acestea, analiza cenușii din cuptorul în care, se pare, au sfârșit picturile furate la Rotterdam, relevă că cel puţin patru dintre tablouri chiar au ars în casa familiei Dogaru. Altfel e greu de crezut că ar fi ajuns, în soba crimei, albastru de Prusia, un pigment folosit pe scară largă în pictură începând cu anul 1750. Şi e greu de explicat din ce motive cenuşa unei gospodării dintr-un sat cvasianonim de la gurile Dunării ar conţine resturi ce par a proveni de la materiale folosite în secolul 19 în atelierele de pictură.

Tâlharii au încercat mai întâi să îşi plaseze captura pe piaţa românească. Două dintre tablouri au trecut prin mâna unui curator al Muzeului Naţional de Artă al României, acesta fiind rugat de către un colecţionar să îl asiste la o tranzacţie de artă. Tranzacţie care s-a derulat în lumina chioară a băii unei garsoniere din cartierul bucureştean Ferentari, povestește curatorul într-un interviu acordat presei din România și Olanda. Acolo, în semiobscuritate, expertul MNAR a înţeles că se află în faţa unor opere de artă furate, ce nu pot fi scoase pe piaţă fără a atrage atenţia. Când li s-a explicat tâlharilor că nu vor găsi cumpărători pentru tablourile furate, aceştia s-au gândit să le vândă în Rusia. Doar că drumul spre Rusia, care la o adică poate să treacă şi prin judeţul Tulcea, s-a împotmolit în cenușa sobei din Carcaliu.