1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

NRS-Import

În Univers pentru Europa

Pentru visul de a zbura în spaţiu a înfruntat 8000 de concurenţi. Acum, italianca Samantha Cristoforetti se pregăteşte pentru a deveni astronaut la Agenţia Spaţială Europeană (ESA). Apoi urmează prima misiune în spaţiu.

"În copilărie visam la această meserie", povesteşte Samantha. Parcă nici acum nu-i vine să creadă că a reuşit. Italianca în vârstă de 32 de ani tocmai a absolvit modulul de bază pentru a deveni astronaut la ESA, în cadrul centrului de instruire din Köln.

Până să fie acceptată la centrul de pregătire din metropola renană, Samantha Cristoforetti a avut un drum lung de străbătut. După ce a studiat aeronautică şi tehnică aerospaţială la München, Toulouse şi Moscova, Samantha a lucrat, ani de zile, ca pilot pe avioane de luptă la Forţele Aeriene din Italia. În 2008, când ESA a anunţat că face înscrieri online pentru şcoala de astronauţi, şi-a încercat norocul.

ESA Astronautin in spe Samantha Cristoforetti

Samantha Cristoforetti

"Mi-a luat vreo lună, adică patru duminici la rând, să completez toate formularele pentru că am vrut să mă prezint cât mai bine cu putinţă. A fost important să procedez aşa având în vedere că din cei 8000 de candidaţi care s-au înscris online, au fost selectaţi, în prima fază, doar 1000", îşi aminteşte ea.

Antrenament pentru viitoarea misiune

La sfârşitul tuturor etapelor au fost alese şase persoane. Samantha este singura femeie din grup. Colegii ei de generaţie provin din Danemarca, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia. "Nu simţim că între noi ar exista bariere culturale. Comunicăm în engleză sau în alte limbi pe care le cunoaştem", mărturiseşte Samantha - care stăpâneşte cinci limbi străine.

"Grupul are un fel de identitate europeană", mai spune ea. Femeia se bucură că, în anii ce vor veni, va avea ocazia să zboare în spaţiu pentru Europa, în calitate de astronaut al ESA, chiar dacă americanii sau ruşii sunt mult mai prezenţi în acest domeniu ca europenii.

Raumfahrtkontrolleure sitzen im neugestalteten Hauptkontrollraum des Satellitenkontrollzentrums der Europäischen Raumfahrtorganisation ESA

Centru de control ESA

Printre altele, viitorii astronauţi se antrenează într-un laborator - copie fidelă a laboratorului ştiinţific european Columbus. "Practic, acesta este laboratorul ştiinţific Columbus; modulul european ataşat Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS). Aici, la noi, sunt instruiţi astronauţi din întreaga lume, nu numai din Europa", explică Samantha Cristoforetti.

În "adevăratul" laborator Columbus, echipele de astronauţi-cercetători dispun de aparatură sofisticată pentru efectuarea a trei categorii de experimente: stiinţa materialelor, fizica fluidelor şi bio-medicină spaţială. Columbus este singurul avanpost orbital unde se fac experimente în condiţii de imponderabilitate.

ESA - mică, dar competitivă

În 2009, bugetul ESA a fost de aproape circa 3,6 miliarde de euro. Pentru cetăţenii celor 18 state membre ale agenţiei, suma reprezintă o povară fiscală anuală de mai puţin de zece euro pe cap de locuitor. Prin comparaţie, americanii plătesc pentru activitatea NASA de aproape patru ori mai mult.

ESA Astronautin in spe Samantha Cristoforetti

Samantha Cristoforetti

"Suntem relativ mici, dar calitatea contribuţiei noastre la explorarea spaţiului este recunoscută şi apreciată", mai spune Samantha. ESA nu este o instituţie europeană, însă se află în strânsă colaborare cu Comisia de la Bruxelles.

Până la primul zbor în spaţiu, cei şase elevi ai agenţiei mai au multe de învăţat. "Probabil că prima posibilitate se va ivi în 2013 sau 2014. Bineînţeles, fiecare dintre noi speră să i se acorde o şansă cât mai curând." - spune singura femeie din noua generaţie de astronauţi ai ESA.