1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

În umbra atentatului de la târgul de Crăciun

Angela Merkel este omniprezentă. Ea urmărește un al patrulea mandat de cancelară. Frank-Walter Steinmeier este ministru de Externe la comandă. Iar AfD o ia de la capăt. Un bilanț al anului politic 2016 în Germania.

Anul 2016 a început prost, cu agresiunile sexuale împotriva femeilor în noaptea de Revelion la Köln. Suspecții sunt tineri din nordul Africii. Atmosfera încinsă din cauza crizei refugiaților se tensionează astfel și mai tare. Eșecul forțelor de ordine din metropola renană devine sinonim cu incapacitatea întregului stat german de a-și mai feri cetățenii de violență. Este desigur o generalizare fără sens, dar nesiguranța oamenilor ia amploare în Republica Federală. Iar acum, la final de an, marele șoc: atentatul terorist de la târgul de Crăciun din Berlin. Autorul cel mai probabil, un islamist, a intrat cu un tir în mulțimea de oameni de la târg. 12 persoane și-au pierdut viața, alte 50 au fost rănite, unele grav. A fost punctul culminant negativ după mai multe atacuri cu substrat islamist, soldate cu pierderi incomparabil mai mici. Printre acestea, atentatele de la Würzburg și Ansbach din vară.

O dimensiune similară a avut-o în iulie atacul de tip amoc de la München, soldat cu nouă morți, pe care presa și mediul politic l-au calificat prematur drept atentat terorist. Ura și violența s-au răsfrânt și asupra refugiaților, mai multe cămine pentru azilanți au fost incendiate. Mișcarea xenofobă Pegida a continuat cu marșurile de protest. Un mediu politic otrăvit, în care politicienii reușesc cu greu să-și păstreze rațiunea.

Discordie de Ziua Unității Germane

Expresia "presă mincinoasă" este tot mai auzită la demonstrații și pe forumurile de Internet. Nocive sunt incidentele din 3 octombrie de la Dresda, de la sărbătorirea a 26 de ani de unitate germană. O minoritate foarte sonoră îi huiduie pe cancelara Angela Merkel și pe președintele Joachim Gauck. De aceste nemulțumiri ale unei părți a populației profită din plin formațiunea populistă Alternativa pentru Germania (AfD).

Vreme proastă, atmosferă proastă - mitingul Pegida de Ziua Unității Germane

Vreme proastă, atmosferă proastă - mitingul Pegida de Ziua Unității Germane

Partidul înființat abia în 2013 ia cu asalt cele cinci alegeri regionale din 2016 și obține rezultate de peste 10%, ceea ce îl propulsează în cinci parlamente regionale, dublându-și astfel prezența pe scena politică germană. În Saxonia Anhaltină, AfD obține 24,3% din voturi la prima sa prezență electorală în acest land, devenind a doua forță politică regională după CDU (29,8%). Ascensiunea AfD îngreunează găsirea unei coaliții de guvernare pe plan regional. În câteva landuri mai există coaliții formate din două partide (Baden-Württemberg, Mecklenburg-Pomerania Anterioară), dar coalițiile cu trei partide sunt mai des întâlnite (Berlin, Renania Palatinat, Saxonia Anhaltină).

Pentru că nimeni nu vrea să colaboreze cu AfD, se formează acum constelații de care înainte nimeni nu vroia să audă. De exemplu, în Saxonia Anhaltină, premierul conservator Reiner Haseloff (CDU) guvernează alături de social-democrați și ecologiști. În Baden-Württemberg, premierul ecologist Winfried Kretschmann s-a aliat în premieră cu CDU. În Renania Palatinat, premiera SPD Malu Dreyer a format o așa-numită coaliție-semafor cu verzii ecologiști și galbenii liberali (FDP).

În regiunea Berlin guvernează în premieră o coaliție roșu-roșu-verde

În cazul FDP, vremea opoziției extraparlamentare s-a încheiat, cel puțin în landurile Berlin și Renania Palatinat. Aceste succese regionale le-au redat liberalilor germani încrederea într-o revenire în Bundestag la alegerile generale din 2017, după o absență de patru ani. Șeful FDP Christian Lindner, lider al opoziției în legislativul regional din Renania de Nord-Vestfalia, a pus ochii pe intrarea în Bundestag. Și nu ar fi exclusă în aceste vremuri flexibile politic chiar o revenire a formațiunii sale într-o eventuală coaliție de guvernare.

Funcționează la Berlin, dar e departe de realitate la nivel federal

Funcționează la Berlin, dar e departe de realitate la nivel federal

Avem indicii numeroase că viitorul Bundestag va cuprinde șase partide, în loc de patru, câte sunt în prezent. Actualele sondaje, care se păstrează de luni bune cam în aceiași parametrii, arată că și anumite coaliții de trei partide nu vor obține o majoritate care să le permită să guverneze. De exemplu o coaliție roșu-roșu-verde (social-democrați, Partidul Stângii și ecologiști), cum este cea aflată la guvernare în regiunea Berlin, nu ar obține majoritatea la nivel federal. Aceste partide ar dori mai mult ca oricând să pună capăt actualei mari coaliții formate din CDU/CSU și SPD.

Semne că marea coaliție va continua

Dar continuarea actalului sistem negru-roșu pare cea mai de așteptat. Nu degeaba la alegerile din februarie de numire a unui nou președinte federal în locul lui Joachim Gauck, conservatorii și social-democrații au numit un candidat comun, în persoana ministrului de Externe Frank-Walter Steinmeier, un social-democrat. Alegerea sa este considerată absolut sigură, având în vedere că cele două formațiuni dețin o majoritate zdrobitoare în Adunarea Federală, forul care alege președintele federal. Nominalizarea lui Steinmeier este și rezultatul eșecului conservatorilor de a găsi un candidat potrivit în propria tabără, după ce cei vizați au refuzat candidatura.

Actualul președinte Joachim Gauck și tovarășa sa de viață Daniela Schadt

Actualul președinte Joachim Gauck și tovarășa sa de viață Daniela Schadt

Steinmeier reprezintă continuitatea și încrederea. Iar numirea sa este un semn destul de clar: în istoria politicii germane, nominalizarea pentru funcția de șef al statului a reprezentat mereu și un joc al posibilelor coaliții de guvernare. În actualul context, o coaliție negru-verde (conservatori-ecologiști) nu ar avea majoritatea necesară guvernării, ceea ce ne face să credem că va fi formată o a treia mare coaliție sub conducerea Angelei Merkel, la fel ca în 2005 și 2013.

Probleme la orizont pentru președinta realeasă a CDU

Merkel și-a anunțat disponibilitatea de a candida pentru un al patrulea mandat de cancelară abia în decembrie, înaintea congresului CDU de la Essen. O ușurare pentru partidul ei, care nu ar fi știut pe cine altcineva să trimită în lupta pentru funcția de șef al guvernului. Dar rezultatul obținut de Merkel la congres la votul de reconfirmare în funcția de șefă a CDU a fost de doar 89,5%, evident sub nivelul de 96,7% din urmă cu doi ani. Pierderea de susținere în rândul propriului partid a fost cauzată de politica pentru refugiați promovată de cancelară.

Angela Merkel din pastă de zahăr, la Olimpiada bucătarilor din Erfurt

Angela Merkel din pastă de zahăr, la "Olimpiada bucătarilor" din Erfurt

Dar cel mai aprig contestatar al doamnei Merkel se află la München. Criticile neostoite ale șefului CSU și premier al landului Bavaria, Horst Seehofer, au fost una din constantele acestui an. Merkel și CDU nu mai pot fi siguri de susținerea nelimitată a formațiunii similare din Bavaria CSU la alegerile din 2017. Seehofer vrea impunerea unei limite de 200.000 de refugiați pe an, ceea ce cancelara nici nu vrea să audă. De aceea, Bavaria pune în discuție chiar participarea la o eventuală coaliție de guvernare de anul viitor.

Steinmeier pleacă, Schulz vine - într-un fel sau altul

Greu de crezut că Merkel își va pierde nopțile gândindu-se la nemulțumirea leului bavarez. Griji mai mari îi produce vicecancelarul social-democrat Sigmar Gabriel. Șeful SPD ar putea fi contracandidat al doamnei Merkel la funcția de cancelar. Dar SPD își va prezenta candidatul abia la finalul lui ianuarie. Să fie oare Martin Schulz? Acesta a renunțat deja la șefia Parlamentului European pentru o revenire în politica internă germană.

Este foarte posibil ca el să devină succesorul lui Steinmeier în fruntea Ministerului de Externe. Iar un duet Merkel/Schulz poate continua guvernarea ca mare coaliție dacă rezultatele alegerilor din 2017 o vor permite. Poate că nici nu vor mai avea nevoie de sprijinul bavarezilor lui Seehofer.